anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

1. NEGUŢI şi colab.
peste 93 0/ 0 ), cu aprovlzlOnare slabă spre medie în fosfor asimilabil
(4-6 mg P 2 0 5 /100 g sol) şi cu un conţinut scăzut în calciu schimbabil
(15-20 me% Ca).
Eficacitatea îngrăşămintelor cu potasiu asupra producţiei de tuberculi
poate fi urmărită în fig. 5.57-58, de unde rezultă că dozele K100
şi K200, aplicate pe diferite combinaţii NP, au eficacitate mult mai mică
la soiul Ostara în comparaţie cu soiul Desiree. În lipsa dozelor de azot
şi fosfor, doza de K100 nu aduce nici un spor. Crescînd doza de azot
ce se aplică, concomitent cu K IOO' efectul potasiului creşte şi astfel se
atinge, la N 200, un spor de 2 t/ha (de la 41 la 43 t/ha), iar la N 300 un spor
de 3 t/ha (de la 37 la 40 t/ha). Cu creşterea dozelor ele fosfor în limitele
0-300 kg P 2 .0 5 /ha, se înregistrează la fel o creştere a eficacităţii
îngrăşămintelor de potasiu, sporurile de producţie la nivelul No reprezentînd
1 tlha (de la 29 la 30 t/ha), iar la N:200 şi N 300 4 t/ha (de la 41
la 45 t/ha şi, respectiv, de la 37 la 41 t/ha).
În fig. 5.58 se compară suprafeţele de răspuns pentru Ko şi K 200,
unde se observă acelaşi fenomen de interacţiune pozitivă între NK şi
PK, de creştere a eficacităţii dozelor de potasiu în prezenţa dozelor
crescînde. de NP. Sporul maxim de 5 şi respectiv 6 t/ha se înregistrează
pentru combinaţiile N200P300, respectiv N:iOOP300'
Urmărind fig. 5.59-60 şi fig. 6.63-68, în care se reprezintă variaţia
eficacităţii a 100 kg/ha K 2 0, aplicat cu diferite combinaţii NP pe nivele
extreme de fosfor, oalciu, hidrogen schimbabil şi humus, se constată că
indicii agrochimici respectivi nu influenţează în mod deosebit sporurile
de producţie ce revin acestei doze de potasiu, ele fiind influenţate mai
ales de combinaţiile NP, care sînt aceleaşi ca la media factorilor discutaţi
la fig. 5.57. Variaţia potasiului din sol schimbă sensul de variaţie
al sporului care poate fi urmărit în fig. 5.61-62. Pe nivelul inferior, de
15 mg K 2 0/100 g sol, doza amintită de potasiu produce, cu creşterea
dozelor de azot şi în absenţa fosforului, scăderi ale producţiei de tuberculi
de 3-1 t/ha. Prin creşterea dozelor de fosfor care se aplică
concomitent cu dozele de azot, efectul potasiului începe să devină
pozitiv şi atinge la P300 sporuri de 5-7 t/ha, în funcţie de dozele de
azot aplicate. Pe nivelul maxim de aprovizionare cu potasiu
(37 mg K 2 0/100 g sol) situaţia se schimbă, în sensul că doza de K100
realizează sporuri de producţie de tuberculi de 4-6 tlha cînd cresc
dozele de azot în absenţa fosforului. Creşterea dozelor de fosfor reduce
eficacitatea potasiului, sporurile pentru K lOo fiind egale cu O cînd îngrăşămintele
potasice se aplică pe nivele ridicate de P 2 0 5 .
CONCLUZII. (1) În vederea optimizării dozelor de îngrăşăminte
administrate în cultura irigată a cartofului din Dobrogea, s-a elaborat
un tip de model matematic ce permite calcularea ecuaţiilor de fertilizare
caracteristice tarlalelor (E.F.C.T.), în baza indicilor agrochimici şi
climatici proprii tarlalelor. Aceste E.F.C.T. permit optimizarea tehnică
sau economică a dozelor de îngrăşăminte şi estimarea producţiilor
203