anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

FERTILIZAREA PE GRUPE DE SOIURI
belul 3), valorile medii pe doi anI, In cultură neirigată, demonstrează
tendinţa de scădere a conţinutului de amidon pe agrofondul doi faţă de
agrofondul unu. Astfel, la soiul Ostara, în timp ce pe primul agrofond
(N132PgoKso+40 t/ha gunoi) conţinutul de amidon este de 15,50 0/ 0 pe agrofondul
doi (N250P2ooK200+40 t/ha gunoi) este de 13,75 0/ 0, La soiul Desiree
conţinutul de amidon scade de la 16,830/0 la 15,33% , iar la soiul Ora de
la 18,50 0/ 0 la 16,580/0,
În condiţii de irigare, diferenţele de conţinut în amidon între cele
două agrofonduri sînt mai mici faţă de cultura neirigată. Aceste diferenţe
nu depăşesc 1%, la majoritatea soiurilor, fapt ce ne dă posibilitatea
să considerăm că valorile sînt practic egale.
Venitul net realizat la hectar (tabelul 4), în condiţii de cultură neirigată,
a oscilat de la 30800 lei/ha la Livada, la 37 080 lei/ha la Braşov
pe primul agrofond, iar pe agrofondul doi, de la 33 288 lei/ha la Livada
la 40 320 lei/ha la Suceava. Diferenţe mai mari între cele două
agrofonduri în ceea ce priveşte venitul net realiziat s-au obţinut la Secuieni
(4040 lei/ha) şi la Suceava (3920 lei/ha).
În condiţii de irigare, venitul net realizat este mai mare, el variază
pe primul agrofond de la 34040 lei/ha la Valu lui Traian la 67 560 lei/ha
la Brăila. Pe agrofondul doi, venitul net obţinut variazăde la 37 560 lei/ha
la Valu lui Traian la 65760 lei/ha la Brăila. Diferenţa cea mai mare între
agrofondul doi şi primul agrofond, în condiţii de irigare, în ceea ce
priveşte venitul net realizat la ha, s-a obţinut la Oradea, de 6480 leijha,
precum şi în localităţile Bacău, Secuieni şi Valu lui Traian (5 120­
3 520 lei). În condiţiile de la Brăila, datorită solului bine aprovizionat
în elemente nutritive, nu este justificată administrarea de îngrăşăminte
în plus faţă de cele aplicate la primul agrofond (N132PgoKso), deoarece
venitul net scade cu 1 800 lei/ha în urma aplicării unor cantităţi mai
mari de îngrăşăminte.
În ceea ce priveşte diferenţa de venit între cultura irigată şi neirigată,
la Braşov şi Secuieni se constată, atît la primul agrofond cît şi
la al doilea agrofond, diferenţe de cca 5000-10 000 lei în favoarea irigării,
ceea ce justifică aplicarea ei din punct de vedere economic în
aceste localităţi.
CONCLUZII. (1) În condiţii de cultură neirigată, dintre soiurile de
cartof studiate, cel mai bine reacţionează la îngrăşăminte soiurile semitimpurii
laerla şi Superintensiv, soiul semitîrziu Desiree şi soiurile tîrzii
Ora, Eba şi Procura. (2) În cazul irigării culturii cartofului, pe agrofondul
doi - N250P2ooK200+40 t/ha gunoi de grajd - s-au obţinut sporuri
de producţie semnificative numai la soiurile O.stara, laerla, Desiree,
Ora şi Procura, la celelalte soiuri rezultînd sporuri nesemnificative de
producţie în localităţile Valu lui Traian, Secuieni şi Braşov, ceea ce
67