anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

ERBICIDELE LA CARTOFUL EXTRATIMPURIU
cide în condiţ.ii de irigare s-au ex'e'cutat tot cu soiuri tardive, du\pă
recolta.rea cărora nu se mai pot cultiva, în acel'aşi an, alte plante.
Sarcina de ,a obţine în acel'aşi an două recolte (prima de cartofî şi
a doua de varză, fasole de grădină sau castraveţi) devine posibil de
realizat numai în situaţia culitivării unor soiuri de cartofi extr,atimpurii.
În cazul acest,a, este necesar să se folosească erbicide adecv,ate. Se
ridică însă probJ.em'a dacă prometrinul s'au alte erbicide nu au efect
rem,anent asupra diverselor pl1ante (varză, fasole de grădină, castraveţi),
a căror cultură începe num1ai cîtev'a zile după recolt1area tuherculilor
de oartofi, în ultima deoadă a lunii iunie sau prim'a decadă a
lunii iulie. Pentru a lămuri aceste aspecte, încerp'înd din 1974 s-au
organiz1at prim1ele experienţe de a,cest g'en în ţ1ara noastră. Avînd în
vedere că durata efeetului rem'anent (în afară de tipul erbicidulrui şi
doza apli:c'ată) depinde şi de tipul de sol, eX'iperienţe1e s-:au organiz1at
pe tipuri de sol diferite.
METODA DE CERCETARE. Experienţele cu erbicide la soiurile extratimpurii
şi timpurii de cartofi s-au organizat în 3 staţiuni: Valu lui Traian, Dăbuleni şi
Tîmbureşti. La Valu lui Traian, experienţele cu soiul Ostalra s-au amplasat pe un
sol cernoziom castaniu carbonatat, format pe loess, cu un conţinut în humus de
3,4-3,8%, iar conţinutul în argilă de 28-290/0. La Dăbuleni, experienţele cu soiul
Ostara s-au. ampllasla,t pe soIuri nisă.poase, cu un conţinut foarte redus de humus,
de numai 0,17-0,84%, iar la Tîmbureşti experienţele au fost executate de asemenea
pe soIuri nisipoase, similare cu cele de la Dăbuleni.
Tehnologi1a cultivării cartorfHor timpurii a fost oea recomandată de LC.P.C.
Braşov, folosindu-se lla plantare tuberculi încolţiţi. Densitatea a fost de 47000 cuiburi
la hectar. Normele de udare şi numărul udărilor au diferit în funcţie de regimul
precipitaţiilor căzute în timpul vegetaţiei.
Tratamentele cu erbicide s-au făcut la epoci diferite, în funcţie de caracteristica
mecanismului de acţiune a erbicidelor. Cele volatile s-au aplicat înainte de
pl,antlare şi s-au încorporat imediat în sol la adîncimea de 12-15 cm. Unele erbicide
nevolatile s-au aplicat imediat după plantare, iar altele cU cîteva zile înainte
de răsărirea plantelor de cartofi. Dozele, exprimate în. kg/ha substanţă activă, precum
şi epocile tratamentelor cu erbicide sint indicate în tabelele 1-7.
In perioada celor 5 ani de experimentări s-au folosit erbicide simple şi asociate,
conţinînd următoarele substanţe active:
1. Alachlo:r= 2-chloro-2', 6'-diety1-N-(methoxymethyl) acetanilide.
2. Cyanazine= 2-chloro-4-(1-cyano-metheythilamino)-6-ethylamino-s-triazine),.
3. EPTC=S-ethyl dipropylthiocarbamate
4. Linuron=3, (3,4-dichlorophenyl)-1-methoxy-1-methylurea
5. Metobromuron= bromo-4-phenyl-3-methoxy-1-methyl-1-uree.
6. Metolachlor=2-ethyl-6-methyl-N-(1'-m-ethyl-2-methoxyethyl) chloracetani-
Ude.
7. Methazole= 2-(3,4-dichlorophenyl)-4-methyl-1, 2, 4-oxadiazolidine-3, 5-dione.
8. Naporpamide=2-(-naphtoxy)-N, N-diethylpropionamide.
9. Penoxalin= N-(ethylpropyl-l) dinitro-2, 6-xylidine-3-4.
10. Prometrin=2,4-bis (isopropyIamino)-6-(methylthio)-s-triazine.
11. Terbuthylazin = tert-butylamino-2-chloro-4-ethylamino-6-triazine, 1.3.5.
12. Terbutrin=2-(tert-butylamino)-4-(ethylamino)-6-methylthio)-s-triazine.
230