anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

VALORIFICAREA SOLUHILOR DIN ZONA CLUJ (1)
H/100 9 sol), în care caz sporurile sînt asemănătoare cu cele obţinute
pe soIurile cu capacitate de schimb cationic mică.
Referindu-ne la producţia comercială, cele mai mici producţii se
obţin pe soIurile acide, unde eficienţa dozelor de fosfor este negativă,
iar cea a dozelor de azot foarte mică. Cele mai mari producţii de tuberculi
comerciali se obţin pe soIurile neutre, care valorifică foarte
bine îngrăşămîntulfosfatic (10 tone spor de tuberculi comerciali pentru
300 kg P 2 0 5 aplicat).
În ceea ce priveşte humusul din sol, se constată că, pentru un conţinut
de 1,30/0 Ct, eficienţa dozelor de azot este mare, şi anume de
4-7 tone spor la producţia totală şi de 4-5 tone spor la producţia
comercială pentru 200 kg azoL Pe nivel de 30/0 Ct, eficienţa azotului
scade foarte mult, doza maximă pentru care se mai obţine un spor de
1,2 tone, atît la producţia totală oît şi la cea comercială fiind de
100 kg N, nivel peste care producţia nu mai creşte.
Eficienţa dozelor de fosfor este puţin influenţată de variaţia humusului
între valorile 1,3-2,70/ 0 CL
Din fig. 1 rezultă, în concluzie, că eficienţa dozelor de azot este
influenţată mai ales de Ca schimbabil şi de nivelul humusului din sol.
Eficienţa dozelor de fosfor variază cu nivelul de aprovizionare cu fosfor
a solului, cu variaţia calciului şi hidrogenului schimbabil. Cele mai
mari sporuri pentru dozele de fosfor aplicate se înregistrează pe soIurile
neutre, cu conţinut în calciu schimbabil ridicat. Creşterea acidităţii
solului şi scăderea capacităţii de schimb cationic reduce'ficienţa îngrăşămintelor
cu fosfor. Aceste constatări confirmă şi la cultura cartofului
legităţile agrochimice cunoscute, potrivit cărora eficacitatea dozelor
de azot scade cu creşterea cantităţii de humus din sol, iar eficacitatea
dozelor de fosfor creşte cu scăderea conţinutului de fosfor din sol, cu
creşterea conţinutului de calciu schimbabil şi cu scăderea acidităţii
solului.
În fig. 2 şi 3 se reprezintă influenţa a 100 kg K 2 0 asupra eficacităţii
dozelor NP, în condiţiile pedoclimatice din zona Cluj-Napoca.
În cele două grafice care se referă la media factorilor studiaţi pe
cele 4 soIuri diferite, se reprezintă suprafeţele de răspuns NP pe nivelul
0-100 şi 0-200 kg/ha K 2 0. La ambele doze de potasiu producţiile
sînt superioare nivelului fără potasiu cu 1 pînă la 6 tone pentru
100 kg K 2 0 şi cu O-lOt pentru 200 kg K 2 0.
De remarcat este faptul că efectul dozelor de potasiu creşte pe
măsura creşterii dozelor de azot, ceea ce indică o interacţiune pozitivă
între aceste elemente. Cu creşterea dozelor de fosfor S2 observă o scădere
a eficienţei dozelor de potasiu, ceea ce indică o interacţiune negativă
între dozele de fosfor şi cele de potasiu.
Interacţiunea pozitivă NK se menţine la toate nivelele factorilor
agrochimici, după cum rezultă din suprafeţele de răspuns ale celor
două figuri în care se reprezintă planurile NP pe nivelul zero şi
100 kg/ha K2P,
94