anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

Lucr. şt. (Anale) l.C.P.C. - CARTOFUL, 1980, voI. XI
POSIBILITĂŢI DE VALORIFICARE SUPERIOARĂ
A POTENŢIALULUI DE FERTILITATE A SOLULUI
îN VEDER~AOBŢINERIIUNOR PRODUCŢII MARI
DE CARTOFI IN ZONA PEDOCLIMATICA
A JUDEŢULUI CLUJ (Comunicarea 1)
1. SIMIONESCU, 1. BRETAN, W. COPONY şi GH. PAMFIL
In baza experienţelor cu îngrăşăminte executate între
1974 şi 1977 în judeţul Cluj, în 4 localităţi diferite, cu 3 soiuri
de cartof, s-au putut elabora modele de optimizare a dozelor de
îngrăşăminte funcţie de indicii principali ai climei şi ai solului
pentru soiurile Ostara şi Desiree, modele ce permit estimarea la
nivel de tarIa a producţiei totale şi comerciale pentru orice combinaţie
de NPK, inclusiv a combinaţiilor corespunzătoare optimului
economic sau maximului tehnic. In baza acestor modele
se pot calcula ecuaţiile de fertilizare caracteristice la nivel de
tarla (E.F.C.T.) în baza indicilor agrochimici şi climatici proprii
tarlalelor, ecuaţii ce permit .optimizarea dozelor, calcu1îndu-se
·cantităţile corespunzătoare op'bimulUli economie sau maximului
tehnic şi estimarea producţiilor pentru aceste doze sau chiar
pentru oricare alte combinaţii NPK. Pentru ambele soiuri de
cartof, azotul este îngrăşămîntul cu eficacitatea cea mai mare
asupra ambilor indici ai producţiei. La ambele soiuri eficienţa
îngrăşămintelor depinde de constelaţia factorilor agrochimici. La
soiul Ostara eficacitatea dozelor de azot creşte cu cr,eşterea calciului
şi fosforului (solubili în laetat acetat de amoniu) din sol
şi scade cu creşterea humusului. La soiul Desiree azotul are eficacitate
mărită la conţinuturi mai ridicate de fosfor mobil şi humus
din soL Eficacitatea dozelor de fosfor la soiul Ostara a crescut
cu scăderea hidrogenului schimbabil şi creşterea caIeiului
solubil, 1Ia soiul Desiree !indicii solului nu au influenţat eficacitatea
acestui element. Fosforul în general nu dă sporuri de recoltă,
pe majoritatea tarlalelor, la doze mai mari înregistrîndu-se
chiar depresiuni de producţie, mai ales la producţia comercială.
Interacţiunea azot-potasiu este pozitivă la ambele soiuri, determinînd
creşterea eficacităţii aceloraşi doze de potasiu cu creşterea
nivelului de azot ce se aplică. Interacţiunea azot-fosfor este
negativă în general pentru soiul Qstara şi practic inexistentă
83