anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

1. MEZAMBROVSZKY şi IR. SOCOL
Factorii care influenţează reducerea consumului de energie
la cartoful erbicidat în diferite localităţi (Effeet of yield
and total energy consumption on consmnption necessary for a ton)
Tabelul 4
Consumul unitar Consumul de Influenţa
I
Localitatea (R) (Consumption Producţia medie energie (X) Influenţa producţiei
(Locality) fora ton) (Y) (Mea n yield) (Encrgy eon- energiei (R x ) (Rii)
k....h/t t/ha sumption) (Encrgy effeet) (Yield cffeet)
kWh/ha
I
Geoagiu 314,6 38,0 11 957
Braşov 330,0 :36,0 11882 -2,0 17,4
Secuieni 517,4 2:3,4 12107 4,0 199,0
Livada 519,9 23,0 11 957 205,3
°
R = R z + Rii
Influenţa energiei (Energy effect) Influenţa producţiei (Yield effect)
Xl X
R o Xl XI
x --- R-=---
y
Yo Yo Yl Yo
iar în condiţiile de la Secuieni, avem o creştere de 203,0 kWh/t, din
care 4 kWh/t se datoresc influenţei energiei iar 199 kWhjt influenţei
producţiei.
Deci în sta'bilirea dozelor optime de erbidd trebuie să se ţină :cont
de aspectele economice şi energetice, întrucît economia are un rol de
reglare, considerentele economke supr,aoridonîndu-se celor tehnice
(BARTA, 1967). Apare oportună necesitatea formulării, de ,către fiecare
unitate cultivatoare de cartofi, a unei decizii corespunzătoare, la baz,a
căreia să stea criteriul de apreciere a eficienţei înlocuirii muncii manuale
cu muncă materializată(fi:g. 3).
În acest context, vor fi eficiente numai acele înlocuiri ale muncii
manuale cu muncă m,aterializată la care rezultatul procesului economic
este maxim, cu costuri unitare de producţie şi consumuri energetke
minime la unitatea de produs. Realizarea acestui deziderat, la nivelul
fermelor specializate din cadrul consiliilor unice agroindustriale, de
stat şi cooperatiste, este posibilă prin combaterea integrată a buruienilor.
Aplicarea corectă a lucrărilor meoanice şi a măsurilor agrotehnlce
asigură o raţionalizare a eforturilor reclamate pentru combaterea
buruienilor.
Pentru a ilustra aceste aspecte, s-au selectat, din experienţele efectuate
de către TAMAŞ şi co,lab. (1976), rezultatele obţinute prin aplicarea
dozelor de 3 kg/ha - 6 kg/ha - 9 kg/ha şi 12 kJgjlha Cosa,trin, în
comparaţie cu martorul netratat dar lucrat şi cu martorul netratat şi
nelucrat, în condiţiile ,a 10 localităţi (tabelul 5). După efectuarea coslurilor
unitare de producţie şi a consumului de energie, rezultă că producţia
m,aximă se obţine în condiţiile martorului netratat dar lucriat
-:- 35,7 tjha, la care şi consumul de energie este cel mai scăzut
313