anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

ALISA MARINICÂ şi 1. NEGREA
a
2Q8
23,1
21,~
"'roo
P,5"
Kao
fq2
c
~~
25"0
m 200 100 o
N lG9 s.a/h8
d
Fig. 1 - Vadaţia medie a producţiei de cartof pentru consum de vară - recoltat
după 60 zile de. vegetaţie - sub influenţa, dozeloT de îngrăşămintel (a, b, c, d). Soiul
Ostafia, localitatea Bechet (Mean Viariation of yield as effect of fertilization riates
variety OsllaI'ia harvested 60 days after\ emergence lat Bechet)
nivelul de fosfor P20S = O. Fără îngrăşăminte, producţia realizabilă este
de 4 tone. Prin sporirea dozelor de N producţia creşte Ia 11,5 tone
pentru 100 kg N/ha şi la 14 tone pentru 200 kg N/ha, în cazul cînd se
aplică potasiu. Pe nivelul de 100 kg K 2 0 curba azotului este
superioară, după cum rezultă din gr,afic. Sporurile pentru potasiu sînt
mai mici decît pentru azot, realizîndu-se pentru 100 kg K 2 0 un spor
de 3-4 tone/ha, funcţie de nivelul de azot pe care se aplică.
În lipsa dozelor de P 2 0 S , producţia cea mai mare, de 15,8 t/ha, se
realizează cu 'combinaţia N 200 K so . în graficul b se reprezintă acee'aşi
supraf'aţă de răspuns, însă pe nivelul de fosfor 160 kg P 2 0 5 /ha. Alura
rr
100
~