anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

N. ŞARPE şi colah.
Triazinele sînt inhibitoare de creştere pentru cele mai multe organe
ale plantei. La început, frunzele se decoloreiază şi apoi apar necroze.
La nivel subtoxic, triazinele pot mări conţinutul în clorofilă din frunze,
observîndu-se o culoare verde închis la plantele rezistente. După cum
s-a relatat în multe lucrări, triazinele inhibă procesul de fotosinteză
(fig. 3). Acest fenomen este atribuit blocării fotosintezei în stadiul de
fotoliză. Triazinele inhibă, de aseimenea, respiraţi,a plantelor (fig. 4).
Într-o măsură mai mică influenţează şi diviziunea mitotică. LAING şi
colab. (1969) arată că triazinele influenţează sinteza proteinelor şi conţinutul
în azot.
3. Selectivitatea şi spectrul de combatere al erbicidelor folosite la
cartof. Seleetivitatea erbicidelor folosite la cartofi este puţin studiată.
O seleetivitate în adevăratul înţeles al cuvîntului este numai în cazul
cînd planta respectivă are capacitatea de a include erbiddul în metabolism
şi a-l transforma în compuşi inactivi. Acest g'en de seleetivHate
fiziologică sau biochimică eSite bine cunoscut la porumb, care are posibilitatea
să inaetiveze atrazinul. Un caz aproape similar este cunoscut
şi la sfec}a tratată cu pyrazon.
La cultura cartofului, metribuzinul este singurul erbicid din grupa
triazinelor caTe se poate aplica după răsărirea planteloL În aiceist caz,
plantele de cartof, după absorbţia metribuzinului, au posibilitatea să-I
metabolizeze. Dar această selectivitate fiziologică este limitată, fiindcă
depinde de epoca şi, în special, de doza de aplicare.
Analizînd toate erbiddele folosite în combaterea buruienilor din
cultura cartofului, ele pot fi grupate astfel după natura seleetivităţii:
3.1. Erbicide cu selectivitate fiziologică lilnitatâ. Din această grupă
de erbicide fac parte două subgrupe de erbicide: volatile (trifluralin,
EPTC, izopropalin) şi nevolartile (rnetolaclor, diphenamid, alachlor, dibutalin,
chlorthal, TCA, penoxalin, me!thazol, noruron şi dkhlobenil).
Erbicidele volatile se încorporează în sol înainte de plantarea tuberculiloL
Deci în această situaţie, tinerele plantule de oartofabsorb
din primele zile substanta activă a erbicidelor. Din cele 3 erbicide, selectivitatea
cea mai mare o are erbicidul EPTC. La trifluralin s-a obs@rva,t
o întîrziere a răsăririi pl'antelor de cartof, precum şi o reducere
evidentă a creşterii plantelor în toată perioada de veget'aţiie. Tot în
această grupă pot fi incluse şi unele erbicide care se aplică pe sol
imediat după plantare. Nefiind volatile nu este obliga!torie încorporarea
lor în sol la o adîncime mlare. A,ceste erbicide pot fi lnsă 'încorporate
superficial în sol, la 3-5 cm adîncime. Şi aceste erbicide pot
fi absorbite într-o oaree,are măsură prin sistemul radicular sau prin
ţesuturile părţii subterane a ţesuturilor.
3.2. Erbicide neselective pentru cartof. Aceste erbicide, deşi nu
sînt selective, se pot aplica la oartofi delia plantare şi ptnă la răsărire,
după apariţia bUTuieniloL În funcţie de mecanismul lor de acţiune se
disting 3 grupe de erbicide: totale, de contact şi sistemiee. Din grupa
223