carlos castaneda latura activă a infinităţii - ideaticabluescafe

s-au oprit aici. Simţeam efectele acestor lucruri care mi se întîmplaserâ, orice ar fi fost, în fiecare fibră a
corpului. Eram epuizat. Această intervenţie violentă m-a lăsat furios şi frustrat.
M-am grăbit către casa lui don Juan ca să-i povestesc despre această întîmplare. Simţeam că am nevoie de
ajutorul lui mai mult ca niciodată.
- Nu există nimic blînd în legătură cu vrăjitoria sau cu vrăjitorii, mi-a zis don Juan după ce i-am povestit ce mi se
întîmplase. Aceasta a fost prima dată cînd infinitatea s-a pogorît asupra ta în acest fel. A fost ca un fulger. Ţi-a
preluat complet toate simţurile. în ceea ce priveşte viteza viziunilor tale, tu eşti acela care trebuie să înveţi să o
potriveşti. Unora dintre vrăjitori, asta le ia o viaţă întreagă. Din acest moment însă, energia îţi va apărea ca şi
cum ar fi proiectată pe un ecran de cinema. Dacă înţelegi proiecţia sau nu, asta e o altă poveste, a continuat el.
Pentru a da o interpretare exactă, ai nevoie de experienţă. Eu, unul, îţi recomand să nu fii timid şi să începi chiar
acum. Citeşte energia de pe perete! Adevărata ta minte iese la iveală, şi nu are nimic de-a face cu cealaltă minte,
care este o instalaţie străină. Permite-i adevăratei tale minţi să stabilească viteza. Stai liniştit şi nu te îngrijora,
orice se întîmplă.
LATURA ACTIVĂ A INFINITĂŢII
207
- Dar, don Juan, este posibil aşa ceva? Poţi citi energia ca şi cum ar fi un text? am întrebat eu, copleşit de această
idee.
- Bineînţeles că se poate, mi-a răspuns; în cazul tău, nu numai că este posibil, dar chiar asta ţi se întîmplă.
- Dar de ce să o citesc, de parcă ar fi un text? am insistat, dar era doar o întrebare retorică.
- încerci să te umfli în pene, mi-a zis. Dacă citeşti textul, poţi sâ-l repeţi cuvînt cu cuvînt. Dacă însă încerci să fii
un spectator al infinităţii în locul unui cititor al infinitâţiii, ai să vezi că nu poţi descrie ceea ce vezi şi ai ajunge
să bolboroseşti tot felul de nerozii pentru că nu ai fi în stare să verbalizezi întîmplârile la care ai fost martor.
Acelaşi lucru se întîmplă şi dacă încerci să-l auzi. Bineînţeles, acest lucru îţi este specific. Oricum, infinitatea
este cea care alege. Razboinicul-călător nu face decît să-şi însuşească alegerea. Dar cel mai important este, mi-a
zis el după o pauză calculată, să nu te laşi copleşit de acest eveniment doar pentru că nu-l poţi descrie. Este un
eveniment care scapă sintaxei limbii noastre.
I
iCĂLĂTORII PRIN MAREA ÎNTUNECATĂ A CONŞTIENTIZĂRII
- Putem acum vorbi un pic despre tăcerea interioară, mi-a zis don Juan.
Afirmaţia lui don Juan se potrivea atît de puţin cu contextul discuţiei noastre încît am rămas uimit. îmi vorbise
toată după-amiaza despre vicisitudinile care se abătuseră asupra indienilor yaqui după marile lor războaie din
anii '20, cînd au fost deportaţi de către statul mexican din locul lor de baştină din statul Sonora, din nordul
Mexicului, pentru a munci pe plantaţiile de trestie de zahăr din Mexicul central şi de sud. Ani în şir guvernul
mexican avusese probleme din cauza războaielor endemice cu indienii yaqui. Don Juan mi-a spus cîteva poveşti
yaqui uimitoare, emoţionante, despre intrigi politice, poveşti despre trădare, lipsuri grele şi mizerie umană.
Aveam sentimentul că don Juan mă pregătea pentru ceva anume, deoarece ştia că aceste poveşti sînt deliciul
meu. în acea perioadă, aveam un simţ exagerat al justiţiei sociale şi al fair-play-ului.
- Starea de fapt din jurul tău îţi permite sâ ai mai multă energie, a continuat. Ai început recapitularea vieţii tale.
Ţi-ai privit pentru prima dată prietenii ca şi cum ar fi expuşi într-o
LATURA ACTIVĂ A INFINITĂŢII
209
vitrină. Ai atins punctul de rupere, singur, condus de pro-priile-ţi nevoi. Ai renunţat la toate preocupările tale.
Iar, mai mult decît atît, ai acumulat îndeajuns de multă tăcere interioară. Toate astea ţi-au permis să faci o
călătorie prin marea întunecată a conştientizării. întîlnindu-mâ în acel oraş ales de tine înseamnă, de fapt, că ai
realizat această călătorie. Ştiu că o chestiune vitală aproape ţi s-a dezvăluit şi că, pentru un moment, chiar te-ai
întrebat dacă am venit cu adevărat la tine acasă. Venirea mea nu a fost un vis. Eram real, nu-i aşa?