carlos castaneda latura activă a infinităţii - ideaticabluescafe

După aceasta a avut loc o interacţiune extrem de ciudată a diferitelor niveluri de conştientizare. Don Juan,
discipolul său, don Genaro, doi dintre ucenicii săi, Pablito şi Nestor împreună cu mine, urcaserăm pe acel munte.
Pablito, Nestor şi cu mine trebuia să ne îndeplinim ultima sarcină ca ucenici: trebuia să sărim în abis, un lucru
extrem de misterios pe care don Juan mi-l explicase la diferite niveluri de conştientizare, dar care rămăsese o
enigmă.
Don Juan mi-a zis, şugubăţ, că ar trebui să pun mîna pe carneţel şi să iau notiţe despre ultimele noastre momente
împreună. Prefăcîndu-se câ mă loveşte în coaste, mi-a zis rîzînd că, din moment ce îmi începusem ucenicia ca
război-nic-câlâtor luînd note, era normal să fac la fel şi acum.
Don Genaro ne-a întrerupt şi ne-a zis câ şi alţi războinici-câ-lători înaintea noastră au stat pe aceeaşi culme
înainte de a porni în călătoria spre necunoscut. Don Juan s-a întors către mine şi mi-a zis încetişor câ, în curînd,
voi avea acces în infinitate prin propriile mele forţe, iar don Genaro se afla acolo doar pentru a-şi lua rămas-bun.
Don Genaro ne-a întrerupt din nou şi mi-a spus că eu mă aflam acolo şi pentru a face acelaşi lucru pentru ei:
LATURA ACTIVĂ A INFINITĂŢII
279
- Odată intrat în infinitate, nu poţi să te mai bazezi pe noi ca să te aducem înapoi. Tu eşti cel care va decide dacă
te vei mai întoarce sau nu. Trebuie să te previn că puţini sînt răz-boinicii-călători care supravieţuiesc acestei
întîlniri cu infinitatea, infinitatea este mai seducătoare decît ai putea crede. Un râzboinic-călător descoperă că
reîntoarcerea în lumea dezordinii, a zgomotului şi a obligaţiilor de tot felul devine o perspectivă extrem de
neplăcută. Trebuie să ştii că decizia ta de a rămîne sau de a te întoarce nu va fi dictată de o alegere la nivel
raţional, ci de adevărata ta intenţie. Dacă alegi să nu te mai întorci, a continuat el, vei dispărea de parcă te-ar fi
înghiţit pămîntul. Dar dacă alegi să te întorci, trebuie să strîngi cureaua şi să aştepţi ca un adevărat războiniccălător
pînă cînd îţi vei îndeplini datoria, oricare ar fi ea, şi vei ajunge fie învingător, fie învins.
în acel moment, conştientizarea mea a suferit o schimbare foarte subtilă. Am început sâ-mi amintesc figurile
unor oameni pe care nu eram sigur că-i întîlnisem vreodată; m-am simţit cuprins de sentimente de frică şi de
afecţiune. Vocea lui don Juan nu se mai auzea deloc. îmi era dor de oameni pe care nu cred că i-am cunoscut
vreodată. Fusesem deodată cuprins de o dragoste aproape de nesuportat pentru aceşti oameni, oricine ar fi fost ei.
Sentimentele mele nu puteau fi transpuse în cuvinte, iar cu toate acestea nu ştiam cine sînt. Le simţeam doar
prezenţa, ca şi cum mai trăisem o viaţă înaintea acesteia sau ca atunci cînd căutam oameni în vis. Simţeam cum
forma lor se modifică: erau înalţi la început, pentru a se micşora apoi. Rămînea însă neschimbată esenţa lor, ceea
ce mă făcea să-mi fie atît de dor de ei.
Don Juan a venit către mine şi mi-a zis:
- Ne-am înţeles să ramîi în starea de conştientizare a lumii de zi cu zi. Vocea sa era aspră, autoritară. Astăzi vei
280
CARLOS CASTANEDA
îndeplini o sarcină foarte concretă, a continuat, ultima dintr-un lung lanţ şi trebuie să faci acest lucru într-o stare
superioară de maximă raţionalitate.
Don Juan nu-mi mai vorbise niciodată pe acel ton. în acele momente, vorbeam cu o cu totul altă persoană, una
care îmi era extrem de familiară. L-am ascultat umil şi m-am reîntors la starea de conştientizare a lumii de zi cu
zi. Cu toate acestea, nu îmi dădeam seama de acest lucru. Mie mi se părea că îl ascultasem pe don Juan datorită
fricii şi respectului pe care mi le inspira.
Don Juan a revenit la tonul cu care eram obişnuit. Şi ceea ce mi-a spus mi s-a părut extrem de cunoscut. Mi-a
zis: coloana vertebrală a unui războinic-câlâtor trebuie să fie umilinţa şi eficienţa; el trebuie să servească fără să
aştepte nimic în schimb şi să facă faţă tuturor lucrurilor care îi sînt pregătite.
M-am concentrat asupra acelui punct printr-o nouă modificare a nivelului meu de conştientă. M-am concentrat
asupra unui gînd, a unui sentiment de disperare. Am ştiut atunci, pur şi simplu, că făcusem un pact cu nişte
oameni ca să murim împreună, dar nu mai ştiam unde se află ei. Am simţit, fără nici cea mai vagă umbră de
îndoială că nu trebuia să mor singur. Suferinţa mea a devenit insuportabilă.
Don Juan mi-a vorbit:
- Sîntem singuri, mi-a zis. Asta este condiţia noastră, dar a muri singur nu înseamnă a muri în singurătate.
Trăgeam lacom aer în piept pentru a scăpa de tensiunea pe care o acumulasem. Respirînd adînc, mintea mi s-a
limpezit.
- Cea mai mare problemă a noastră, a bărbaţilor, este fragilitatea, a continuat el. Atunci cînd conştientizarea
noastră începe să crească, ea se ridică drept de la pămînt, ca o coloană, chiar din mijlocul fiinţei noastre
luminoase. Coloana trebuie să crească îndeajuns de mult înainte de a ne putea
LATURA ACTIVĂ A INFINITĂŢII
281
baza pe ea. în acest moment al vieţii tale de vrăjitor poţi să pierzi repede contactul cu noua ta conştientizare.
Dacă acest lucru se întîmplâ, uiţi absolut tot ce ai făcut şi ce ai văzut de-a lungul căii războinicului-călător,
deoarece conştientizarea ta te aduce în starea de conştientizare a vieţii de zi cu zi. Ţi-am explicat că datoria
fiecărui vrăjitor bărbat este sâ-şi amintească absolut tot ce a făcut şi ce a văzut de-a lungul căii războinicului-