PDF - Limba Romana

Nicolae Corlăteanu – 90 25Nicolae MĂTCAŞ,absolvent al Facultăţiide Istorie şi Litere,Universitatea de Statdin Chişinău, promoţia 1962Eppur, si muove!Venerabilul om de ştiinţă,educatorul a sute şi mii de intelectualibasarabeni (şi nu numai) dinperioada postbelică, academicianulNicolae Corlăteanu, contemporanulnostru, poate fi numit, pe drept cuvânt,„al veacului copil”.Mi-a devenit profesor de pela 6-7 ani şi îl consider şi acumprofesorul meu. Primele litere alealfabetului rusesc, cu care ne „fericiseră”,peste noapte, „eliberatorii”sovietici, le-am învăţat dintr-o cărţuliede-a mamei, care se pomenisedintr-odată analfabetă şi care umblala cursurile serale de „lichidare a analfabetismului”.Cărţulia se numeaAbecedar pentru vârstnici, iarautorii ei erau Nicolae Corlăteanuşi Eugeniu Russev.Peste 10 ani, la anul I de universitate,la cursul de Lexicologie,l-am văzut pe domnul profesor încarne şi oase: zvelt, tânăr, senin,cu faţa unui soare ce răsare dimineaţa,bun cum e pâinea cea caldă,frumos şi modest ca o floare decicoare, de care eram îndrăgostiţitoţi (şi băieţi şi fete), dobă de carte.Însă din butoiul de cunoştinţe pecare le poseda domnul profesor neservea, nu puteam pricepe de ce,cu linguriţa de miere. Acum înţelegprocedeul metodic la care apelailustrul pedagog: puţinul rămâne înmemoria ascultătorilor, multul seevaporă.Sunt mândru, împreună cu toţicolegii de facultate, că am absolvitşcoala academică a domnului profesor.Cred că şi domnul profesorse mândreşte cu brazda pe carea răsturnat-o pe ogorul culturii,ştiinţei, literelor din Basarabia. Printot ce am învăţat de la Domnia sa:cunoştinţe, cumsecădenie, decenţă,bunătate, ne-am străduit şi noi,de-a lungul carierei, să fim un picmai buni, mai blajini, mai frumoşiîn cuget şi-n simţire.Inchiziţia kaghebistă i-a alungatpe profesorii noştri din agoraîn siberiile de gheaţă, de unde numai exista drum de întoarcere, sau,pe puţinii care au fost toleraţi, i-aforţat să ne servească minciunadrept adevăr. Sunt extrem de puţinicei care au ştiut să ne călăuzeascăpe sinuoasele poteci (dintr-o epocăde urmărire generalizată) spreadevăr. Nicolae Corlăteanu esteunul dintre aceştia. Prin limbajulD-sale esopic, dar şi al unui avocatabil, domnul profesor ne puneape noi, învăţăceii, să medităm departea cui este adevărul. Mai ţineţiminte? Pentru a spulbera acuzaţiilede laşitate, pe care ni le aducea,mult mai târziu, nouă, profesorilorde limbă de la Institutul Pedagogic„Ion Creangă”, un fost discipol, dealtfel, foarte capabil, voi reproduceo mostră din expunerile dascăluluinostru: Unii lingvişti romanişti (parcă-iaud şi acum vocea catifelată,un pic tărăgănată, neaoş „moldovenească”),printre care şi academicianulromân Alexandru Graur,