a13245bc6d7matricea de incidentǎ noduri-arce este⎡ 1 1 1 0 0 0 0⎤⎢⎥= ⎢0 0 0 1 1 0 0M G⎥⎢ 1 0 0 1 0 1 0⎥⎢⎥⎣ 0 1 1 0 1 1 1⎦Se observǎ cǎ matricea de incidentǎ contine douǎ unitǎti pe coloanele arcelorcare unesc douǎ noduri si un singur de 1 <strong>pentru</strong> bucle.Izomorfisme de grafuriDefinitia 12.21: Grafurile simple G 1 = (V 1 , E 1 ) si G 2 = (V 2 , E 2 ) sunt izomorfedacǎ existǎ o bijectie f de la V 1 la V 2 cu proprietatea cǎ nodurile a si b suntadiacente în G 1 dacǎ si numai dacǎ f(a) si f(b) sunt adiacente în G 2 <strong>pentru</strong> oricea si b din V 1 . O asemenea functie f se numeste izomorfism.În alti termeni, grafurile G 1 si G 2 sunt izomorfe dacǎ nodurile lor pot fiordonate astfel încât matricile lor de adiacentǎ M G1 si M G2 sǎ coincidǎ.Din punct de vedere vizual, grafurile G 1 si G 2 sunt izomorfe dacǎ pot fi aranjateastfel încât înfǎtisarea lor sǎ fie identicǎ (desigur, fǎrǎ a schimba adiacenta).Din pǎcate, <strong>pentru</strong> douǎ grafuri simple, fiecare cu câte n arce, sunt n! functiiposibile care ar trebui verificate dacǎ existǎ un izomorfism.Este mult mai usor de arǎtat cǎ douǎ grafuri nu sunt izomorfe atunci când ele nusunt astfel.Pentru aceasta se pot verifica anumiti invarianti, proprietǎti pe care cele douǎgrafuri dacǎ sunt izomorfe trebuie sǎ le aibǎ. De exemplu, numǎrul de noduri,numǎrul de arce, si gradele nodurilor care trebuie sǎ fie aceleasi dacǎ grafurilesunt izomorfe. Orice douǎ grafuri care diferǎ fie si prin unul din acestiinvarianti nu pot fi izomorfe. Dar douǎ grafuri care se potrivesc la totiinvariantii enumerati nu sunt în mod necesar izomorfe.Un exemplu: Douǎ grafuri izomorfe.106
dedecabcabEle pot fi aranjate sǎ arate identic. Functia f, izomorfismul este f(a) = c, f(b) = b,f(c) = e, f(d) = a, f(e) = d.ddececababUn alt exemplu: Douǎ grafuri care nu sunt izomorfe si nu pot fi izomorfedeoarece diferǎ în gradele nodurilor. Nodul b al grafului din dreapta are gradul1 si nu existǎ un asemenea nod în graful din stânga.ConectivitateDefinitia 12.22: Într-un graf neorientat, un drum de lungime n de la u la v, cu nun întreg pozitiv, este o secventǎ de arce ale grafului, e 1 , e 2 , …, e n astfel încâtf(e 1 ) = (x 0 , x 1 ), f(e 2 ) = (x 1 , x 2 ), …, f(e n ) = (x n – 1 , x n ) cu x 0 = u si x n = v.Când graful este simplu, drumul poate fi notat prin secventa lui de noduri x 0 , x 1 ,…, x n deoarece aceasta defineste în mod unic drumul.Un drum este un circuit dacǎ începe si se sfârseste în acelasi nod; în definitia demai sus u = v.Drumul sau circuitul trece prin nodurile x 1 , x 2 , …, x n – 1 . Un drum sau un circuiteste simplu dacǎ nu contine vreun acelasi arc de mai multe ori.Definitia 12.23: Într-un graf orientat, un drum de lungime n de la u la v, cu n unîntreg pozitiv, este o secventǎ de arce ale grafului, e 1 , e 2 , …, e n astfel încât f(e 1 )= (x 0 , x 1 ), f(e 2 ) = (x 1 , x 2 ), …, f(e n ) = (x n – 1 , x n ) cu x 0 = u si x n = v.Dacǎ pe drum nu existǎ arce multiple, drumul poate fi definit unic prin secventade noduri care-i apartin, x 0 , x 1 , …, x n .Drumul este un circuit dacǎ nodul de început si nodul de final coincid, u = v. Siîn cazul grafurilor orientate drumul este simplu dacǎ nici un arc nu este parcursde douǎ sau de mai multe ori.Alte fapte relativ la grafuri:107
- Page 5 and 6:
C U P R I N SLecţia 1 9Scopul curs
- Page 7:
Probabilitǎti conditionate. Evenim
- Page 11 and 12:
Este foarte important a observa cǎ
- Page 13 and 14:
în al doilea rând se relevǎ posi
- Page 15 and 16:
Propozitia (6) este conjectura lui
- Page 17 and 18:
Demonstratii prin aplicarea de regu
- Page 19 and 20:
Demonstratie: Se va demonstra contr
- Page 21 and 22:
este a presupune opusul, contrarul
- Page 23 and 24:
Lecţia 2Aceastǎ lectie acoperǎ s
- Page 25 and 26:
Asadar, prin principiul inductiei,
- Page 27 and 28:
3. Pentru fiecare set de n + 1 iMac
- Page 29 and 30:
Teorema 2.5: ∀ n∈ N, orice regi
- Page 31 and 32:
Lecţia 3Aceastǎ lectie acoperǎ a
- Page 33 and 34:
• Pasul inductiv: se demonstreaz
- Page 35 and 36:
P(n) este falsǎ. Prin definitie st
- Page 37 and 38:
Teorema 3.6: Pentru orice numǎr na
- Page 39 and 40:
Lecţia 4Aceastǎ lectie completeaz
- Page 41 and 42:
• Cazul de bazǎ: demonstratia pe
- Page 43 and 44:
Teorema 4.3: Pentru orice arbore t,
- Page 45 and 46:
1. Ipoteza inductivǎ aratǎ cǎ pe
- Page 47 and 48:
Lecţia 5Divide-et-impera si merges
- Page 49 and 50:
a obtine o versiune sortatǎ a list
- Page 51:
fiecare nivel? La nivelul rǎdǎcin
- Page 54 and 55:
Pentru orice proprietate P, dacǎP(
- Page 56 and 57: suficiente). Aceastǎ argumentatie
- Page 58 and 59: metodele de a reduce dimensiunea ac
- Page 60 and 61: ∧ si ∨ , ceea ce se constatǎ p
- Page 62 and 63: Jocul MinesweeperRegulile jocului M
- Page 64 and 65: • Existǎ exact o minǎ rǎmasǎ.
- Page 66 and 67: Ca exerciţiu, a se încerca demons
- Page 68 and 69: U(k, n) înseamnǎ cǎ cel mult k d
- Page 70 and 71: Acum, suma contine n + 1 termeni, a
- Page 72 and 73: Teorema 8.6: Pentru orice propoziti
- Page 74 and 75: (a) Graf care aratǎ conectivitatea
- Page 77 and 78: Lecţia 9Secvenţa de lecţii care
- Page 80 and 81: • y ≤ x/2. Atunci primul argume
- Page 82 and 83: Acest algoritm utilizeazǎ faptul c
- Page 84 and 85: else(d, a, b) := extended-gcd(y, x
- Page 86 and 87: Teorema 10.1 sugereazǎ un test de
- Page 89 and 90: Lecţia 11Criptografie si RSACripto
- Page 91 and 92: gǎseascǎ x-ul corect - dar asta i
- Page 93 and 94: (mod pq) este una din solutiile pos
- Page 95 and 96: Alice semneazǎ în esentǎ orice m
- Page 97 and 98: Lecţia 12Grafuri - introducereDefi
- Page 99 and 100: Dacǎ e = (u,v), arcul e se numeste
- Page 101 and 102: Grafuri specialeDefinitia 12.10: Un
- Page 103 and 104: Operatii cu grafuriW 4subgraf al lu
- Page 105: matricea de adiacentǎ este⎡ 0 0
- Page 109 and 110: ababd c dcNumǎrul si dimensiunile
- Page 111 and 112: 3 (a,c) 5d 10 (a,c)4 6a 1 8 2 z0
- Page 113 and 114: Un exemplu: Care este circuitul cel
- Page 115 and 116: Definitia 12.30: Un arbore cu rǎd
- Page 117 and 118: • Se opreste operatia când s-au
- Page 119 and 120: La începutul jocului sunt pe masǎ
- Page 121 and 122: Lecţia 13Introducere în probabili
- Page 123 and 124: 7. Mâini la poker. Amestecarea urm
- Page 125 and 126: Acum se pot atribui probabilitǎti
- Page 127 and 128: o bilǎ? Este usor de calculat: se
- Page 129 and 130: Lecţia 14Probabilitǎti conditiona
- Page 131 and 132: Urmeazǎ acum alte câteva exemple
- Page 133 and 134: Cazul de bazǎ este n = 1 si coresp
- Page 135 and 136: evenimentul care produce la a doua
- Page 137 and 138: Pr[A i ] Pr[A j ] = (1/6) 2 = 1/36
- Page 139 and 140: Lecţia 15Douǎ aplicatii killerIat
- Page 141 and 142: A 1 ∩A 2 ] este probabilitatea ca
- Page 143 and 144: petrecere. Câti trebuie sǎ invita
- Page 145 and 146: Aceasta poate fi interpretatǎ astf
- Page 147 and 148: destul de bunǎ pentru k 0 . În re
- Page 149 and 150: Lecţia 16Variabile aleatoare si me
- Page 151 and 152: adicǎ numǎrul asteptat (media) de
- Page 153 and 154: numǎrul de ori în care ceva anume
- Page 155 and 156: Lecţia 17Câteva distributii impor
- Page 157 and 158:
Încercǎm sǎ colectionǎm un set
- Page 159 and 160:
care tinde cǎtre λ pe mǎsurǎ ce
- Page 161 and 162:
Lecţia 18Dispersia unei variabile
- Page 163 and 164:
problema pasilor aleatori de mai su
- Page 165 and 166:
Înainte de a demonstra inegalitate
- Page 167 and 168:
Lecţia 19Variabile aleatoare indep
- Page 169 and 170:
mǎsurǎrii unei valori cum este p
- Page 171 and 172:
Aceastǎ teoremǎ nu va fi demonstr
- Page 173 and 174:
Lecţia 20Jocul Minesweeper si prob
- Page 175 and 176:
Primul pas este cel al identificǎr
- Page 177 and 178:
probabilistic dat mai devreme. Sing
- Page 179 and 180:
Este limpede cǎ expresia aceasta e