potriveste si ea ecuatiilor, dar si x = 12 + 70 si x = 12 + 105 s.a.m.d. Evident,adunând orice multiplu de 35 la o solutie se obtine o altǎ solutie validǎ, astfel cǎputem scrie rezumativ cǎ x ≡ 12 (mod 35) este o solutie a sistemului de ecuatiidat.Dar mai sunt si alte solutii? Pentru acest exemplu nu existǎ o altǎ solutie;fiecare solutie este de forma x ≡ 12 (mod 35). Dar de ce nu? Dacǎ admitemexistenta unei alte solutii x’, atunci din prima ecuatie se stie cǎ x ≡ 2 (mod 5) six’ ≡ 2 (mod 5) si de aici x ≡ x’ (mod 5). Similar x ≡ x’ (mod 7). Dar primacongruentǎ spune cǎ 5 este un divizor al diferentei x – x’, din a doua rezultǎ cǎsi 7 este un divizor al diferentei x – x’, astfel cǎ x – x’ trebuie sǎ fie un multiplude 35 (s-a utilizat aici faptul cǎ gcd(5, 7) = 1), care înseamnǎ x ≡ x’ (mod 35).Cu alte cuvinte toate solutiile sunt aceleasi modulo 35: sau, echivalent, dacǎ totce ne preocupǎ este x mod 35, solutia este unicǎ.Puteti verifica: aceleasi lucruri sunt adevǎrate dacǎ se înlocuiesc numerele 5, 7,2, 5 cu oricare altele. Singurul lucru impus a fost ca gcd(5, 7) = 1.Iatǎ generalizarea:Teorema 11.1: (Teorema restului chinezesc) Fie m, n relativ prime si fie a, barbitrare. Perechea de ecuatii x ≡ a (mod m), x ≡ b (mod n) are o solutie unicǎ înx mod mn.Mai mult, solutia x poate fi calculatǎ eficient (ca exercitiu, cititorul poateverifica modul de a face calculul).Teorema restului chinezesc este utilǎ adesea când se face aritmeticǎ modularǎcu un modul compus; dacǎ dorim sǎ calculǎm o valoare necunoscutǎ modulomn, un truc standard este a o calcula modulo m, de a o calcula modulo n si apoia deduce valoarea ei modulo mn utilizând teorema restului chinezesc (CRT –Chinese remainder theorem).Teorema lui EulerÎn lectia anterioarǎ am vǎzut mica teoremǎ a lui Fermat, care spune ceva desprece se întâmplǎ cu exponentierea când modulul este prim. Putem generaliza cuusurintǎ la cazul când se lucreazǎ cu modulo un produs de douǎ numere prime.Teorema 11.2: Fie p, q douǎ numere prime distincte. Fie n = pq. Atuncinumǎrul x (p – 1)(q – 1) ≡ 1 (mod n) <strong>pentru</strong> orice x care satisface conditia gcd(x, n) =1.Demonstratie: Mai întâi sǎ reducem modulo p ambele pǎrti ale congruentei dinenunt (este permis deoarece p divide pe n). Gǎsim cǎx (p – 1)(q – 1) ≡ (x (p – 1) ) (q – 1) ≡ (1) (q – 1) ≡ 1 (mod p)unde s-a folosit mica teoremǎ a lui Fermat <strong>pentru</strong> a conchide cǎ x p – 1 ≡ 1 (modp). Similar avem x (p – 1)(q – 1) ≡ 1 (mod q). Se obtine un sistem de douǎ ecuatiix (p – 1)(q – 1) ≡ 1 (mod p)x (p – 1)(q – 1) ≡ 1 (mod q)De retinut cǎ gcd(p, q) = 1. Asadar, dupǎ teorema restului chinezesc, trebuie sǎexiste o solutie unicǎ <strong>pentru</strong> x (p – 1)(q – 1) mod pq. Se poate vedea cǎ x (p – 1)(q – 1) ≡ 192
(mod pq) este una din solutiile posibile si în virtutea unicitǎtii aceasta trebuie sǎfie singura posibilitate. Adevǎrul teoremei decurge de aici.□Sǎ recapitulǎm. Mica teoremǎ a lui Fermat ne spune cǎ x p – 1 ≡ 1 (mod p) sitocmai am vǎzut cǎ x (p – 1)(q – 1) ≡ 1 (mod pq). Care este pattern-ul general aici?De unde vin acesti exponenti magici? Existǎ vreo relatie generalizabilǎ între p –1 si p si (p – 1)(q – 1) si pq? Da, existǎ.Conceptul de care avem nevoie este acela de functia totient a lui Euler, ϕ(n).Numǎrul ϕ(n) este definit a fi numǎrul de întregi pozitivi mai mici ca n simutual primi cu n. Se poate vedea cǎ ϕ(p) = p – 1 când p este prim, deoareceîntregii 1, 2, …, p – 1 sunt toti mai mici decât p si relativ primi cu p. Cu putinefort de numǎrare se poate determina si ϕ(n) când n = pq, un produs de douǎnumere prime. Se obtine rezultatul urmǎtor:Lema 11.1: Fie p, q douǎ numere prime distincte si n = pq. Atunci ϕ(n) = (p –1)(q – 1).Demonstratie: Câti întregi sunt mai mici decât n si sunt relativ primi cu n? Eibine, întregii p, 2p, 3p, …, (q – 1)p nu se pun: ei au un factor comun cu n.Dintr-un motiv similar nu se numǎrǎ nici q, 2q, 3q, …, (p – 1)q. Acestea suntsingurele exceptii si cele douǎ liste de numere sunt disjuncte. Dacǎ din cele n –1 numere mai mici ca n eliminǎm aceste exceptii se obtine cea ce urmǎrim. Înfinal, prima listǎ contine q – 1 exceptii, a doua p – 1 exceptii. Asadar, sunt n – 1– (p – 1) – (q – 1) = pq – p – q + 1 = (p – 1)(q – 1) întregi pozitivi mai micidecât n si relativ primi cu n.□La acest moment este natural a formula conjectura conform cǎreia functiatotient a lui Euler croieste cǎrarea cǎtre o generalizare a micii teoreme a luiFermat. Si, desigur, se poate demonstra urmǎtorul rezultat:Teorema 11.3: (Teorema lui Euler) x ϕ(n) ≡ 1 (mod n) <strong>pentru</strong> orice x caresatisface conditia gcd(x, n) = 1.Demonstratie: Demonstratia va fi exact ca aceea <strong>pentru</strong> mica teoremǎ a luiFermat. Se considerǎ o multime Φ de întregi pozitivi mai mici decât n si relativprimi cu n. Dacǎ alegem oricare element x din Φ obtinem o altǎ multime Φ x ={ix mod n: i∈ Φ}. De notat cǎ toate elementele din Φ x sunt distincte (deoarece xeste inversabil) si relativ prime cu n, asadar Φ = Φ x . În consecintǎ, produsele∏i∈ Φi si ∏Φ i∈ xi sunt egale modulo n. Dar ∏i∈ Φi ≡ ∏Φ i∈ xi (mod n), asadar x|Φ|≡ 1(mod n). în final, notând |Φ| = ϕ(n), rezultǎ teorema.□Cititorul poate verifica mica teoremǎ a lui Fermat ca un caz special al teoremeilui Euler.93
- Page 5 and 6:
C U P R I N SLecţia 1 9Scopul curs
- Page 7:
Probabilitǎti conditionate. Evenim
- Page 11 and 12:
Este foarte important a observa cǎ
- Page 13 and 14:
în al doilea rând se relevǎ posi
- Page 15 and 16:
Propozitia (6) este conjectura lui
- Page 17 and 18:
Demonstratii prin aplicarea de regu
- Page 19 and 20:
Demonstratie: Se va demonstra contr
- Page 21 and 22:
este a presupune opusul, contrarul
- Page 23 and 24:
Lecţia 2Aceastǎ lectie acoperǎ s
- Page 25 and 26:
Asadar, prin principiul inductiei,
- Page 27 and 28:
3. Pentru fiecare set de n + 1 iMac
- Page 29 and 30:
Teorema 2.5: ∀ n∈ N, orice regi
- Page 31 and 32:
Lecţia 3Aceastǎ lectie acoperǎ a
- Page 33 and 34:
• Pasul inductiv: se demonstreaz
- Page 35 and 36:
P(n) este falsǎ. Prin definitie st
- Page 37 and 38:
Teorema 3.6: Pentru orice numǎr na
- Page 39 and 40:
Lecţia 4Aceastǎ lectie completeaz
- Page 41 and 42: • Cazul de bazǎ: demonstratia pe
- Page 43 and 44: Teorema 4.3: Pentru orice arbore t,
- Page 45 and 46: 1. Ipoteza inductivǎ aratǎ cǎ pe
- Page 47 and 48: Lecţia 5Divide-et-impera si merges
- Page 49 and 50: a obtine o versiune sortatǎ a list
- Page 51: fiecare nivel? La nivelul rǎdǎcin
- Page 54 and 55: Pentru orice proprietate P, dacǎP(
- Page 56 and 57: suficiente). Aceastǎ argumentatie
- Page 58 and 59: metodele de a reduce dimensiunea ac
- Page 60 and 61: ∧ si ∨ , ceea ce se constatǎ p
- Page 62 and 63: Jocul MinesweeperRegulile jocului M
- Page 64 and 65: • Existǎ exact o minǎ rǎmasǎ.
- Page 66 and 67: Ca exerciţiu, a se încerca demons
- Page 68 and 69: U(k, n) înseamnǎ cǎ cel mult k d
- Page 70 and 71: Acum, suma contine n + 1 termeni, a
- Page 72 and 73: Teorema 8.6: Pentru orice propoziti
- Page 74 and 75: (a) Graf care aratǎ conectivitatea
- Page 77 and 78: Lecţia 9Secvenţa de lecţii care
- Page 80 and 81: • y ≤ x/2. Atunci primul argume
- Page 82 and 83: Acest algoritm utilizeazǎ faptul c
- Page 84 and 85: else(d, a, b) := extended-gcd(y, x
- Page 86 and 87: Teorema 10.1 sugereazǎ un test de
- Page 89 and 90: Lecţia 11Criptografie si RSACripto
- Page 91: gǎseascǎ x-ul corect - dar asta i
- Page 95 and 96: Alice semneazǎ în esentǎ orice m
- Page 97 and 98: Lecţia 12Grafuri - introducereDefi
- Page 99 and 100: Dacǎ e = (u,v), arcul e se numeste
- Page 101 and 102: Grafuri specialeDefinitia 12.10: Un
- Page 103 and 104: Operatii cu grafuriW 4subgraf al lu
- Page 105 and 106: matricea de adiacentǎ este⎡ 0 0
- Page 107 and 108: dedecabcabEle pot fi aranjate sǎ a
- Page 109 and 110: ababd c dcNumǎrul si dimensiunile
- Page 111 and 112: 3 (a,c) 5d 10 (a,c)4 6a 1 8 2 z0
- Page 113 and 114: Un exemplu: Care este circuitul cel
- Page 115 and 116: Definitia 12.30: Un arbore cu rǎd
- Page 117 and 118: • Se opreste operatia când s-au
- Page 119 and 120: La începutul jocului sunt pe masǎ
- Page 121 and 122: Lecţia 13Introducere în probabili
- Page 123 and 124: 7. Mâini la poker. Amestecarea urm
- Page 125 and 126: Acum se pot atribui probabilitǎti
- Page 127 and 128: o bilǎ? Este usor de calculat: se
- Page 129 and 130: Lecţia 14Probabilitǎti conditiona
- Page 131 and 132: Urmeazǎ acum alte câteva exemple
- Page 133 and 134: Cazul de bazǎ este n = 1 si coresp
- Page 135 and 136: evenimentul care produce la a doua
- Page 137 and 138: Pr[A i ] Pr[A j ] = (1/6) 2 = 1/36
- Page 139 and 140: Lecţia 15Douǎ aplicatii killerIat
- Page 141 and 142: A 1 ∩A 2 ] este probabilitatea ca
- Page 143 and 144:
petrecere. Câti trebuie sǎ invita
- Page 145 and 146:
Aceasta poate fi interpretatǎ astf
- Page 147 and 148:
destul de bunǎ pentru k 0 . În re
- Page 149 and 150:
Lecţia 16Variabile aleatoare si me
- Page 151 and 152:
adicǎ numǎrul asteptat (media) de
- Page 153 and 154:
numǎrul de ori în care ceva anume
- Page 155 and 156:
Lecţia 17Câteva distributii impor
- Page 157 and 158:
Încercǎm sǎ colectionǎm un set
- Page 159 and 160:
care tinde cǎtre λ pe mǎsurǎ ce
- Page 161 and 162:
Lecţia 18Dispersia unei variabile
- Page 163 and 164:
problema pasilor aleatori de mai su
- Page 165 and 166:
Înainte de a demonstra inegalitate
- Page 167 and 168:
Lecţia 19Variabile aleatoare indep
- Page 169 and 170:
mǎsurǎrii unei valori cum este p
- Page 171 and 172:
Aceastǎ teoremǎ nu va fi demonstr
- Page 173 and 174:
Lecţia 20Jocul Minesweeper si prob
- Page 175 and 176:
Primul pas este cel al identificǎr
- Page 177 and 178:
probabilistic dat mai devreme. Sing
- Page 179 and 180:
Este limpede cǎ expresia aceasta e