QUO VADIS?în ultimã instanþã despre cetãþeanul care se formeazã.Am colaborat cu editura “ªtiinþa” la manualele deistorie pentru clasele IV, V. Unele momente ar puteafi schimbate deja. Cînd am participat la training-ul cuX.Roegiers, am fãcut niºte descoperiri importantepentru mine. Ideea fundamentalã pe care ne-a transmis-ocolegul din Belgia este cã la început trebuie sãfixãm obiectivele de referinþã de pe parcursul anului,apoi 3-4 competenþe la clasã ºi sã formãm în baza lorniºte situaþii pe care copilul le-ar analiza ca ulterior,în funcþie de acestea, sã fie scrise exerciþiile, informaþia,textele. Un exemplu concret: am introdus înmanualul pentru clasa a V-a cîteva texte care presupunlucrul cu harta, cu spaþiul istoric. În clasa a IX-a, cînds-au propus teste pentru evaluarea competenþelor,vine informaþia de pe teren precum cã elevii nu potrealiza aceastã sarcinã. De ce? Pentru cã s-a lucrat cuei numai în clasa a V-a. Nu toþi copiii pot utiliza harta,documentele. Trebuie sã înþelegem corect noþiunea deformare a competenþelor.A.BUJOR: Primul manual l-am scris nu ca autorformat, ci mai mult pe dibuite, intuitiv. M-am totîntrebat: Eu, ca elev, ce aº vrea sã aflu? Ce aº dori sãvãd în manual? Am susþinut motivaþia elevilor, dar amcomis o greºealã pe care am conºtientizat-o dupãseminarul organizat cu participarea lui X.Roegiers.Motivaþia în manuale este prezentã, eu însã am pusaccentul pe motivaþia “afectivã”, pe cînd acestatrebuie pus pe motivaþia “funcþionalã”.Nu ne-am debarasat de conþinuturi. Analizîndmanualele de la noi, ºi cele bune, ºi cele mai puþinreuºite (de fapt, manuale bune nu existã, fiecare areanumite neajunsuri), putem constata cã structura lorcorespunde conþinuturilor. Curriculumul de limbafrancezã presupune obiective generale de referinþã.De exemplu, în clasa a V-a, tema I – Portretul fizic;clasa a VI-a, tema I – Descrierea portretului fizic;clasa a IX-a, tema I – <strong>Pro</strong>bleme ale handicapaþilor,portretul fizic. Nu vreau sã critic curriculumul, dar atîtel, cît ºi manualele trebuie centrate pe obiective nude jure, ci de facto.V.GORAª-POSTICÃ: Curriculumul a fost elaborattot de autodidacþi. Urmeazã sã-l îmbunãtãþim cuajutorul manualului ºcolar.A.BUJOR: Unicul criteriu de evaluare a manualuluieste testarea lui în ºcoalã, ºi doar în procesul destudiere ºi pe parcursul a cel puþin un an de zile. Chiarºi cei mai competenþi, cei mai obiectivi experþi, autori,editori nu sînt capabili sã evalueze un manual – eltrebuie supus unei perioade de experimentare înºcoalã, dupã care l-am putea modifica ºi perfecþiona.V.GORINCIOI: O maximã orientalã spune: “Celmai uºor lucru în lume este de a da sfaturi, cel mai greueste sã le urmezi”. Subiectul pus în discuþie mã intereseazãprofund ca profesor, manager ºcolar, pãrinte.Dupã mine, în ceea ce priveºte elevul, manualul trebuiesã-l informeze, sã-l motiveze, sã-i formeze niºte competenþede integrare în viaþa comunitãþii, sã-l intereseze,sã-l stimuleze ºi sã-i permitã sã se autoevalueze. Acestatrebuie sã-l sensibilizeze pe copil, sã-l atragã prinaspectul sãu estetic ºi prin atributele sale intrinsece. Dinperspectiva profesorului, manualul trebuie sã constituieo bazã solidã pentru proiectarea ºi desfãºurarea activitãþilordidactice. El trebuie sã încorporeze esenþialul ºirelevantul, adicã un conþinut care condiþioneazã altelemai complexe sau unul care nu poate fi asimilat de elevprin efort propriu. Manualul trebuie sã-i permitãprofesorului sã lucreze diferenþiat, intra- ºi interdisciplinarºi sã-i ofere situaþii, indicatori, criterii, adicãinstrumente valide de evaluare. Din perspectiva pãrinþilor,un manual bun trebuie sã realizeze colaborareaºcoalã – familie; sã-i ajute pe copii sã-ºi croiascã o caleîn viaþã, sã devinã specialiºti bine pregãtiþi. Desigur,lista sugestiilor pentru un manual de calitate poate fiextinsã. Politica de elaborare a manualelor trebuie sãdevinã una prioritarã a reformei curriculare, a renaºteriiºcolii naþionale. Pentru a reuºi sã aducem cartea ºcolarãla condiþiile enumerate mai sus, e nevoie sã formãmcolective de autori competenþi, s-o expertizãm în modobiectiv ºi s-o testãm, sã promovãm manualele alternative.Marele filozof francez Denis Diderot, unul dinautorii celebrei Enciclopedii, a propus ca la articolulEticã sã se facã urmãtoarea remarcã: vezi Moralã, iarla cuvîntul Moralã sã se facã remarca: vezi Eticã. Laobservaþia unui colaborator precum cã acest fapt i-arputea deruta pe cititori, Diderot a rãspuns: “Corect,dar aceasta îi va face sã gîndeascã!” Manualul ºcolarmodern ar trebui sã-i facã sã gîndeascã pe toþi actanþiireformei curriculare din Republica Moldova, atît peconsumatori, cît ºi pe producãtori.V.GORAª-POSTICÃ: Vreau sã insist asupraexperienþei pe care o au editurile de la noi: Ce auîncercat ele sã realizeze referitor la manualele ºcolare?Gh.PRINI: Cu cîþiva ani în urmã, scriitorul S.Sacami-a adresat o întrebare: “Cum se face cã în Maroc, oþarã în curs de dezvoltare, poate fi implementat un program,o concepþie editorialã, iar în Moldova – nu?”I-am rãspuns cã nu avem bani, nu ºtim încã multelucruri.În domeniul elaborãrii manualelor sîntem cu toþiila început de cale. Am avut posibilitatea sã colaborezcu mulþi autori buni care au trecut prin diverse stagiide perfecþionare, inclusiv în strãinãtate. Dar în procesulde lucru ne-am ciocnit de multe greutãþi. Nuavem încã experienþa necesarã. Dupã mine, cea maimare greºealã pe care am comis-o constã în neacceptareamanualelor alternative. Majoritatea editorilorsînt de acord cu tipãrirea lor, deºi tocmai ei artrebui sã fie împotrivã. Aº vrea sã vã întreb ce vom14MASA ROTUNDÃ: UNCÞIILE ªI PROBLEMELE MANUALULUI ªCOLAR
QUO VADIS?face peste 4 ani? Vom elabora manuale noi? Vomîncepe un nou experiment pentru încã cîþiva ani? S-aupurtat discuþii cu Banca Mondialã, cu M.E.ª. Toþisusþin ideea introducerii manualelor alternative, darîn practicã ea nu se realizeazã. Ar fi bine sã editãmvreo 10000 de exemplare, sã repartizãm prin ºcoli cîte3-4 exemplare pentru o eventualã evaluare, cel puþinprofesorilor ºi elevilor care sînt dispuºi s-o facã. Sursefinanciare s-ar gãsi, nu existã iniþiativã. În condiþiileeconomiei de piaþã doar prin concurenþã vom reuºi.Astãzi nu sîntem în stare sã evaluãm manualul pentrucã cei mai buni autori nu fac parte din comisiile deexperþi. Cine atunci le evalueazã? Practicienii? Nuavem nici cadre didactice bine pregãtite. Deseori, celmai bun dintre manualele prezentate la concurs esterespins, întrucît nu este înþeles de profesori. Înasemenea cazuri se acceptã unul prost, iar cel bunrãmîne pe rafturile editurii.A.BUJOR: Atunci sã fie editat ca manual alternativ.Gh.PRINI: Pledãm pentru manualele alternative.Doar prin ele vom reuºi. În situaþia creatã este firescsã nu avem manuale bune!A. BUJOR: Pentru cã ne-am propus sã elaborãmtoate manualele, la toate disciplinele ºcolare doar în treiani de zile.Gh.IERIZANU: Noi, editorii, am fost întrebaþi dereprezentanþii Ministerului, ai Bãncii Mondiale dacãdorim manuale alternative. Am rãspuns afirmativ, darnu s-a întreprins nimic în aceastã privinþã. Deseorimanualele cîºtigã concursul numai datoritã preþului.Sîntem în proces de elaborare a manualelor pentruclasele VII-XI ºi apare o problemã. Dacã în clasele III-VI ponderea preþului a fost de 40%, în clasa a VII-ane trezim cu ponderea preþului de 55%, ceea ceînseamnã cã la momentul actual are ºanse sã cîºtigeconcursul un manual relativ prost pentru cã nu areimagini. Am introduce imagini, dar sînt stabilite niºtecondiþii precise: preþul –55%, design-ul – 10%, conþinutul– 35%. Putem avea discuþii la infinit, editorul însãeste pus în niºte chingi foarte clare ºi este nevoit sã þinãcont de faptul ca cheltuielile de producere sã fie cît maimici, ceea ce este firesc. Astfel însã nu vom ajungevreodatã sã facem manuale de calitate. Nu trebuie sãprivim atît de tragic la faptul cã acestea sînt slabe. Esteimportant cã le avem, dar trebuie treptat sã le îmbunãtãþim.<strong>Pro</strong>blema cea mai mare este lipsa manualeloralternative.În ceea ce priveºte evaluarea manualelor ºi comisiilede evaluare a manuscriselor, la noi predominãfenomenul “cumetrismului”. Presiunile asupra experþilorsînt mari ºi ei, chiar dacã sînt bine intenþionaþi,de multe ori cedeazã.Am pierdut manuale de care eram sigur cã sîntfoarte bune. Am cîºtigat manuale de care eram sigurcã sînt proaste. Un pas important îl constituie faptulcã Banca Mondialã ºi Ministerul au acceptat canumele membrilor comisiilor de evaluare sã fieintroduse pe copertã, ceea ce a ºi fost realizat deja cumanualele pentru clasele II, III. Aceste persoanetrebuie sã poarte rãspundere pentru conþinutul ºicalitatea manualelor, deoarece unele conþin greºeliºtiinþifice crase, ele cîºtigînd concursul numai datoritãpreþului accesibil.V.CHICU: iica mea învaþã în clasa a III-a ºideseori îmi spune cã preferã ziua de miercuri pentrucã nu are limba românã ºi geanta ei va fi mai uºoarã,întrucît la aceastã disciplinã se lucreazã cu manualulde “bazã”, 5 caiete, culegeri de texte pe care le duce laºcoalã, nemaivorbind de cãrþile de la celelalte obiecte.V.GORAª-POSTICÃ: În clasã profesorul poatelucra cu mai multe manuale, dar dacã a fost ales unulde uz general, acela trebuie utilizat. Experþii strãininu înþeleg cum poate duce un copil 2-3 manuale la unsingur obiect. În Occident elevii le lasã la ºcoalã.E.COROI: Pentru cã nu au de fãcut teme pentruacasã.V.GORAª-POSTICÃ: Într-adevãr, nu au. Darnu asta e problema. La noi de jure nu existã alternativã,iar de facto se folosesc zeci de manuale la osingurã disciplinã.E.COROI: Aº vrea sã menþionez, cu pãrere de rãu,cã unii autori de manuale nu cunosc curriculumul, deºimulþi dintre ei sînt coautori ai acestuia. Se vorbeºte deo reformã curricularã, de o trecere de la conþinuturi laobiective. Curriculumul conþine niºte obiective orientative,care nu sînt obligatorii, autorii însã axeazãconceptul manualului tot pe conþinuturi. În primul rînd,trebuie “sã creascã” ei. <strong>Pro</strong>blema manualelor alternativeare o importanþã deosebitã. Nu se va recurge la oreeditare a manualelor. Cele care au cîºtigat o datã<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2(6), anul 2001MASA ROTUNDÃ: UNCÞIILE ªI PROBLEMELE MANUALULUI ªCOLAR15