Nr. 6 - Pro Didactica

EX CATHEDRAcurente literare, situîndu-le în raport cu un set deinformaþii care ajutã la înþelegerea împrejurãrilor încare a fost scris textul: evenimente ale epocii, fapteistorice sau literare, date, influenþe. Încercînd sã fiecît mai completã, antologia are un caracter relativacademic. Structuratã adeseori conform unei logiciistorice (se vorbeºte despre “un manual de istorieliterarã”), ea repartizeazã textele ºi conform logiciigenurilor literare: teatru, poezie, roman clasic etc.Un alt tip de lucrare apropiatã manualului deliteraturã este manualul de limbã (maternã sau strãinã),în care textul autorului, departe de a fi fost ales numaipentru calitãþile sale literare, serveºte doar ca suport,ca pretext pentru învãþarea tehnicii limbii: conjugarea,ortografia, gramatica textului ºi/sau a frazei, citireaexpresivã etc. Aspectele tehnice ale textului sîntpredominante în comparaþie cu cele estetice. Textuleste selectat mai întîi de toate nu pentru calitãþile saleliterare, ci pentru valorificarea sa pedagogicã ºi înfuncþie de obiectivul lingvistic ales.În ambele cazuri – antologie ºi manual de limbã –textul literar nu este ales pentru calitãþile sale esteticeintrinsece, dar pentru utilitatea pe care o poate aveaîn cadrul unui anumit tip de valorificare: ca mãrturiea unei epoci, a unui curent literar (antologia), camodel ce serveºte pentru o mai bunã stãpînire a limbii(manualul de limbã). Aceasta ar putea fi calificatãdrept axa unei apropieri extrinsece de textul literar.Am putea crede cã manualul de literaturã se situeazãîntre antologie ºi manualul de limbã. Scopulmanualului de literaturã de a trezi interesul pentrustudierea ei, nu este urmãrit nici de antologie ºi nici demanualul de limbã. Deºi posedã anumite caracteristiciale unei antologii, pe de o parte, ºi ale unui manual delimbã, pe de altã parte, manualul de literaturã arespecificul sãu. Ca ºi antologia el este alcãtuit din texteliterare, selectate logic ºi prezentate într-o anumitãordine. El diferã de o antologie prin faptul cã, deºi esteo culegere de texte literare, alegerea acestora este bineorientatã, iar gruparea lor denotã o viziune proprieasupra literaturii, care exclude în mod conºtientanumite texte de autor sau curente literare. Putemafirma cã atît antologia, cît ºi manualul de literaturã sîntsituate pe aceeaºi axã - axa producþiei literare sau acreaþiei literare, antologia examinînd-o sub aspectistoric sau tematic, iar manualul de literaturãabordînd-o din punct de vedere estetic.Pe de altã parte, manualul de literaturã ºi cel delimbã au în comun valorificarea pedagogicã: scopullor principal este educarea elevilor. Într-adevãr,manualul de literaturã cautã mai întîi de toate sã ajuteelevul sã pãtrundã în textul literar, sã-l aprecieze ºi,de ce nu, sã-ºi încerce ulterior puterile ca autor cu unstil propriu. Manualul de literaturã îºi atinge acestobiectiv atît prin selectarea textelor, cît ºi prinpromovarea valorificãrilor pedagogice pe care leoferã. De aceea manualul de literaturã ºi manualul delimbã pot fi situate pe o axã care poate fi calificatãdrept axa valorificãrii pedagogice, primul contribuindla aprecierea textului ºi a evenimentului literar, celde-al doilea – la o mai bunã stãpînire a limbii.Aceste relaþii pot fi reprezentate în felul urmãtor:1.2 uncþiile unui manual de literaturãÎntr-o lucrare consacratã concepþiei ºi evaluãriimanualelor ºcolare (GERARD & ROEGIERS) amidentificat funcþiile pe care le poate avea manualulºcolar:A. uncþia de transmitere a cunoºtinþelorB. uncþia de formare a capacitãþilor ºi competenþelorC. uncþia de consolidare a achiziþiilor (cunoºtinþe,priceperi ºi deprinderi)D. uncþia de evaluare a achiziþiilorE. uncþia de sprijin pentru integrarea achiziþiilor. uncþia de referinþãG. uncþia de educaþie socialã ºi culturalã.În timp ce antologia avantajeazã funcþia de transmiterea cunoºtinþelor (A) ºi cea de referinþã (),funcþiile de formare a capacitãþilor ºi a competenþelor(B), de consolidare a achiziþiilor (C) ºi de evaluare aacestora (D) sînt caracteristice manualului de limbã.Manualul de literaturã ar fi mai mult orientat sprefuncþiile de sprijin pentru integrarea achiziþiilor (E)ºi de educaþie socialã ºi culturalã (G) ºi mai puþin sprecele de transmitere a cunoºtinþelor (A) ºi de formarea capacitãþilor ºi a competenþelor (B).uncþia de integrare ar putea fi legatã în acelaºitimp de mobilizarea tuturor cunoºtinþelor elevilor(evocarea unei epoci, a unui context), a unor savoirfaire* (actul de lecturã ºi de înþelegere a unui text) ºia unor savoir-être ** (aprecierea textului literar).uncþia de educaþie socialã ºi culturalã ar fi însã legatãde faptul cã studierea literaturii îl înzestreazã pe elevcu anumite calitãþi care l-ar ajuta sã asimileze într-o* priceperi ºi deprinderi** atitudini/a ºti sã fiiDidactica Pro..., Nr.2(6), anul 2001EVALUAREA MANUALULUI DE LITERATURÃ: RIGORILE UNUI DEMERS ÎN SERVICIUL PLÃCERII DE A SCRIE51