DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEale unor scriitori, politicieni ºi filozofi iluºtri. Utilitateaacestui exerciþiu constã, de asemenea, ºi în faptul cãaforismele, graþie profunzimii, paradoxului ºi originalitãþiilor, i-au fãcut pe elevi sã-ºi dezvolte mai rapidºi mai uºor propriile idei.În concluzie, stimaþi colegi, vã adresez cîtevaîntrebãri: Consideraþi cã aceastã lecþie a fost utilã? Laetapa Realizarea sensului, am propus suficientãinformaþie nouã? Care sînt propunerile dvs. de îmbunãtãþirea ei?Maxime utilizate la lecþie:“Majoritatea oamenilor, consacrîndu-ºi timpulunor ocupaþii banale, inutile ºi, deseori, chiarimorale, adicã, creînd ºi citind cãrþi, creînd ºiadmirînd pînze, creînd ºi ascultînd piese teatrale ºiconcerte, sînt absolut convinºi cã fac ceva util ºiînãlþãtor”.Lev Tolstoi(scriitor rus, 1828-1910)“Arta e ca natura. Dacã nu-i permiteþi sã intrepe uºã, ea va intra pe geam”.Samuel Battler(scriitor englez, filozof, teolog, 1835-1902)“Arta nu se adreseazã niciodatã mulþimii, eavorbeºte unei singure persoane, în adîncile ºi tãinuiteleascunziºuri ale sufletului sãu”.Maximilian Voloºin(poet ºi scriitor rus, 1877-1932)“Arta este o reînnoire mãreaþã accesibilã tuturor.Întrucît arta niciodatã nu este dogmaticã, ea nu seapãrã ºi nu se îndreptãþeºte – puteþi s-o acceptaþi saus-o respingeþi. Ea nu se impune celor care nu aunevoie de ea. Ea stimeazã orice fire, orice punct devedere. Ea însã este încãpãþînatã, capricioasã ca orafalã de vînt; ea alunecã ºi se lasã prinsã, ºi seatinge de inimile noastre doar în anumite clipebinecuvîntate”.John Galsworthy(scriitor englez, 1867-1933)“Arta este un mijloc puternic de remediere aimperfecþiunii omeneºti”.Theodor Dreiser(scriitor american, 1871-1911)“Arta este un surogat al vieþii, de aceea o iubesccei care n-au reuºit în viaþã”.Vasilii Kliucevski(istoric rus, 1841-1911)“Arta este o oglindã care nu reflectã viaþa, ci pecel care se uitã în ea”.Oscar Wilde(scriitor englez, 1856-1900)“Arta este un mijloc prin care omul încearcã sãglorifice viaþa, adicã haosul, nebunia ºi, în mareparte, rãul”.Aldous Leonard Huxley(scriitor ºi eseist englez, 1894-1963)Traducere: Victor KoroliO lecþie de ºtiinþeîn clasa a II-a:Mediile de viaþã ale animalelorDiana RAILEANUObiectivele de referinþã:Obiectivele de referinþã:• Completarea ºi sistematizarea cunoºtinþelorelevilor cu referire la mediile de viaþã ale animalelorormarea abilitãþilor:– de lucru cu manualul;– de determinare a relaþiilor cauzã–efect(adaptarea animalelor la condiþiile de viaþã);– de argumentare a propriilor idei;– Stimularea încrederii în forþele proprii ºi agîndirii în cadrul procesului de cunoaºtere.Suport bibliografic:• Curriculum ºcolar cl. I-V, Chiºinãu, 1998.• Z. Galben – Panciuc, ªtiinþe, manual cl. II,Chiºinãu, 1999.• Z. Galben –Panciuc, ªtiinþe, Ghid pentru învãþãtoricl.I-V, Chiºinãu, 1999.Desfãºurarea lecþiei:aza Evocare (15 min.)La începutul lecþiei învãþãtorul împarte clasa în 4grupuri a cîte 5-6 elevi, fiecãruia propunîndu-se sãdescrie pe un poster un animal din cele 4 propuse(cîrtiþa, lupul, ciocãnitoarea, rechinul), avînd casuport urmãtoarele întrebãri (scrise pe tablã):84DESPRE ARTà CU AJUTORUL SPIRITULUI CRITIC
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE1. Desenaþi animalul dat.2. Unde trãieºte?3. Cum se deplaseazã?4. De ce este importantã prezenþa lui în faunalumii?Dupã 6 minute de lucru, un elev prezintã rezultatulmuncii întregii echipe. Celelalte grupuri pot veni cunoi completãri sau pot cere anumite argumente însusþinerea ideilor expuse (posterele afiºate se pãstreazãpe tot parcursul lecþiei).Nu uitaþi! Pentru a facilita încadrarea în activitatea tuturor elevilor, este ales cîte un coordonator deechipã care va urmãri ca fiecare membru sã-ºi expunãideile, pãrerea. La realizarea posterului pot lucraconcomitent toþi copiii (unii deseneazã, alþii scriu etc.).aza Realizarea sensului (25 min.)Dupã prezentarea lucrãrilor, avînd ca suportposterele expuse ºi fiind ghidaþi de profesor, copiiideterminã mediile de viaþã caracteristice regnuluianimal ºi numesc cîþiva reprezentanþi din fiecaremediu.În continuare urmeazã un joc, o aventurã, cefaciliteazã înþelegerea de cãtre copii a relaþiilor cauzãefect(modificãrile din structura corpului ca rezultatal adaptãrii la diferite condiþii de viaþã).Elevii primesc cîte o fiºã pe care sînt scrise cîtevanoþiuni (de ex.: sol, scorburã, cioc, aripã, apã, omidãetc.). Învãþãtorul numeºte un elev care va juca rolulunui animal (cîine, leu, …). El va trece pe la fiecarecoleg ºi-ºi va alege fiºele cu noþiuni specifice animaluluidat. Deþinãtorul fiºei trebuie sã argumentezealegerea fãcutã (de ex.: a ales coadã pentru cã leulcu ajutorul cozii …), iar elevul ce joacã rolul unuianimal – va explica neutilizarea anumitor fiºe. Activitateaeste reluatã de 3-4 ori, elevii fãcînd schimb defiºe. Ideile cele mai originale sînt introduse pepostere.În urmãtoarele 5- 6 minute elevii sînt rugaþi sãciteascã textul din manual la tema respectivã ºi sãindice, prin subliniere, informaþia nouã, trecînd-oulterior pe postere.aza Reflecþie (10 min.)Elevilor li se propune (lucrînd în perechi) sã comparecu ajutorul diagramei Venn douã medii de viaþãla alegere.Diagrama VennaerianMediulacvaticcaracteristici asemãnãri caracteristicispecificespecificeCa temã pentru acasã elevii vor avea scrierea unuimic eseu: “Ce s-ar întîmpla dacã ar dispãrea unmediu de viaþã?”Reflecþii despre training-ul“Iniþiere în metodologiaL.S.D.G.C.”Trãim într-o lume ce se schimbã mereu. Ea cere cu insistenþã idei ºi faptenoi. În avangarda transformãrilor este ºcoala, profesorul, elevul, iar prin ei –întreaga societate. De aceea se impune o nouã abordare a procesului educaþional,o nouã viziune asupra raportului profesor-elev, elev-elev, ºcoalãcomunitateetc.Savanþii-pedagogi ºi profesorii-practicieni sînt în cãutare de noi modalitãþide lucru care sã contribuie la producerea unor schimbãri calitative, iar prin ele –la ajustarea învãþãmîntului din Republica Moldova la nivelul celui din þãriledezvoltate.În vara anului trecut profesorii din învãþãmîntul preuniversitar din Republica Moldova, în special cei din ciclulgimnazial, au beneficiat de cursuri de perfecþionare axate pe problemele proiectãrii, implementãrii, dezvoltãrii ºi evaluãriicurriculumului gimnazial. Respectivele cursuri au fost oportune ºi utile mai ales în ceea ce priveºte proiectarea didacticã,ea fiind prima procedurã importantã pe care o realizeazã cadrele didactice la începutul anului ºcolar ºi de care depindesuccesul unui demers didactic calitativ. La cursurile din varã s-a pus accentul pe abilitãþile de proiectare de lungã duratã,de scurtã duratã ºi curentã.Curriculumul presupune însã ºi alte momente nu mai puþin importante, acesta fiind un program educaþional integralcare include nu doar capacitatea profesorului de a elabora o proiectare didacticã bunã. O componentã a curriculumuluiMaria VLEJU<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2(6), anul 2001O LECÞIE DE ªTIINÞE ÎN CLASA A II-A: MEDIILE DE VIAÞà ALE ANIMALELOR85