EX CATHEDRAOmul învãþat îºi poartã purureabogãþiile în cugetul sãu.edruCurriculumul ºi manualul ºcolarViorica GORAª-POSTICÃCercetarea raportului dintre curriculum ºi manualulºcolar se axeazã pe urmãtoarele probleme:• rolul manualului în realizarea/implementareacurriculumului;• funcþiile ºi structura manualului elevului;• misiunea autorilor de manuale;• profesorii ºi manualele alternative etc.În literatura de specialitate manualul ºcolar estedefinit ca “document oficial de politicã a educaþiei,care asigurã concretizarea programei ºcolare într-oformã ce vizeazã prezentarea cunoºtinþelor ºi capacitãþilorla nivel sistemic, prin diferite unitãþi didactice,operaþionalizabile, în special, din perspectiva elevului...”[1, p.300]. Referindu-ne la disciplina Limba ºiliteratura românã, manualul ºcolar este documentuloficial care dezvoltã ºi concretizeazã, la nivel declasã, curriculumul de limba românã.Pornind de la obiectivele curriculare, autorii demanuale vor delimita conþinuturile învãþãrii la limbaºi literatura românã (din cele recomandate de curriculumpentru clasa respectivã) ºi le vor structura pe celetrei domenii — lecturã, limbã, comunicare — propunîndºi oportunitãþi adecvate de predare-învãþareevaluarea materiei.(cu aplicaþii la limba ºi literatura românã)Aºa cum manualul este un instrument de lucrupentru profesor ºi elev, autorii vor urmãri ca noilemanuale de limba românã sã realizeze, în principal,urmãtoarele funcþii:• de informare: manualul trebuie sã cuprindãnoþiunile de bazã, sistemul de cunoºtinþe la limbaºi literatura românã, reflectat la nivelul clasei respective;• de formare: manualul trebuie sã includã unsistem de sarcini didactice îndreptate spre formareacompetenþelor lingvistice, lectorale ºi decomunicare;• de stimulare ºi autoinstruire: prin conþinutulsãu, manualul trebuie sã declanºeze ºi sã susþinãinteresul pentru studiul disciplinei, sã stimulezeautoeducaþia.Organizarea învãþãrii într-un manual se poaterealiza în mai multe feluri:– de la experienþa practicã la teorie;– de la teorie la aplicaþii practice prin controlareaachiziþiilor;– de la exerciþii practice la elaborarea teoriei;– de la expozeu la exemple ºi ilustrãri;– de la exemple ºi ilustrãri la observaþie ºianalizã.uncþia de ghidare a învãþãrii întruneºte alternativele:• repetiþia, memorarea, imitarea modelelor;• activitatea deschisã ºi creativã a elevului, care poateutiliza propriile sale experienþe ºi observaþii [4, p. 76].Orice manual este obligat sã exercite la maximum44
EX CATHEDRAfuncþiile enumerate mai sus, evident în baza celeiinformative, în nici un caz însã sã facã abuz de aceastadin urmã. Aºadar, nici elevul, dar cu atît mai multprofesorul nu va considera manualul ca panaceu universalîn abordarea unei probleme/teme, ci vor pornidoar, înarmaþi cu acest instrument ºi, evident, pregãtiþi/formaþiîn descoperirea/cercetarea multor/altorsurse de informaþie din lumea contemporanã. Autorulde manuale însã nu-ºi va concentra atenþia doar laconþinuturile propuse; acestea sînt doar recomandate,ci se va orienta asupra curriculumului integral,ghidîndu-se ºi preocupîndu-se, în primul rînd, dematerializarea ºi realizarea obiectivelor-cadru ºi acelor de referinþã, va reuºi sã-ºi formeze o viziunecorectã ºi, implicit, îºi va îndeplini cu succes misiunea.Or, curriculumul este un document de primãimportanþã atît pentru cadrele didactice ºi pentrudiferite instanþe manageriale, cît ºi pentru autorii demanuale, acesta prezentînd în mod detaliat parcursuldidactic al disciplinei, esenþa paradigmei educaþielingvisticã ºi literarã.Conform preceptelor didacticii moderne, structuramanualului ºcolar urmeazã sã reflecte “dimensiunilefuncþionale evocate, asigurînd concretizareaprogramei prin realizarea în ordine ierarhicã a urmãtoareloroperaþii pedagogice:• identificarea unitãþilor de conþinut;• specificarea experienþelor de învãþare corespunzãtoare;• programarea unitãþilor de instruire la nivelulunor secvenþe evaluabile în termeni de competenþã-performanþã;• angajarea acþiunilor de predare-învãþare-evaluarela nivelul conºtiinþei pedagogice a profesorului;• îndrumarea proiectelor de “învãþare în clas㔺i de “învãþare acasã” [1, p. 300].Organizarea unitãþilor de conþinut în module,capitole, paragrafe etc. se va constitui din urmãtoarelecompartimente: text(e) de bazã ºi auxiliar(e), stilisticã,probleme de comunicare (oralã ºi scrisã), lexic,ortoepie, ortografie, punctuaþie, gramaticã funcþionalã(aplicatã la comunicare), noþiuni de istorie a limbii(adaptate la nivelul clasei) etc.Abordarea în manierã originalã ºi creativã aunitãþilor de conþinut din curriculum, structurareamateriei de învãþare ºi operaþionalizarea/algoritmizareaacesteia la diferite niveluri rãmîne a fi odatorie onorabilã a autorilor de manuale. Noul tip deproiectare curricularã nu poartã un caracter directiv,ca ºi programele tradiþionale care prezentau listeobligatorii de conþinuturi, ci solicitã autorilor demanuale alternative o abordare didacticã liberã ºiineditã a materiei de studiu. Pornind de la intenþiaconceptorilor de curriculum ºi terminînd cu activitateadin sala de clasã a profesorului ºi elevului, careva fi sprijinitã ºi facilitatã de manual în mod primordial,se vor depune eforturi pentru racordarea demersuluididactic la evoluþiile învãþãrii limbii materne ºiliteraturii naþionale pe plan internaþional, dar ºirecuperarea peste timp — a unei strãlucite tradiþii,întrerupte, cu decenii în urmã [2, p.4].Textele literare ºi nonliterare se vor selecta în bazacriteriilor valoric-estetic, tematic, stilistic ºi psihopedagogic/formativ.Textele nonliterare vor fi integrateîn modulele manualului ca elemente auxiliareîn cele mai multe cazuri, cu funcþie ilustrativã.Numãrul textelor de bazã nu va fi mai mare de 12-15, iar natura lor literarã (gen, specie, figuri de stil etc.)va acoperi problematica cerutã de curriculum. Materiagramaticalã va fi oferitã în plan strict funcþional,în manierã pragmaticã, eludîndu-se orice fel deteoretizare. Însuºirea fenomenelor lingvistice vaporni de la text, de la un context real de comunicareºi va ajunge tot la text, prin exersarea unor practiciconcrete de vorbire oralã ºi scrisã.Noþiunile gramaticale nu se vor propune pentru a fiînsuºite la nivel teoretic, fãrã a clarifica în conºtiinþa noastrãproblema: cum “lucreazã” acestea la formarea unorabilitãþi de comunicare corectã ºi eficientã, iar predarea însine a acestora, fãrã finalitãþi aplicative, nu se va face înnici o clasã de gimnaziu.Respectarea aceluiaºi set de obiective-cadru ºi dereferinþã, pe de o parte, ºi acoperirea tuturor tipurilorde unitãþi de conþinut, pe de altã parte, vor asiguraunitatea manualelor alternative care vor apãrea pepiaþa ºcolarã ºi pentru care vor opta profesorii, decomun acord cu pãrinþii ºi elevii.Existenþa manualelor alternative reprezintã unbeneficiu enorm pentru profesori ºi elevi, deoareceprimii încearcã sã ofere anumite repere în condiþiileexploziei informaþionale de astãzi, iar elevilor li seoferã ºanse reale de individualizare ºi diferenþiere aprocesului de învãþare.Sorin Cristea oferã în Dicþionarul de pedagogie unset de criterii de apreciere a eficienþei unui manualºcolar, considerate în egalã mãsurã importante atîtpentru cei care elaboreazã, cît ºi pentru cei care vor fipuºi în situaþia de a evalua sau de a alege un manual:– selecþionarea informaþiei cu valoare formativãsuperioarã;– accesibilizarea informaþiei selecþionate printr-oformã de prezentare inteligibilã ºi stimulativã (imagini,tabele, indicatori, elemente rezumative etc.);– adaptarea informaþiei la situaþii formative multiple;– asigurarea coerenþei pedagogice interne (ordonarea-corelarea,orientarea formativã a informaþiei)ºi externe (în raport cu diferite autoritãþi,modele, imperative sociale exprimate la nivelulcomunitãþii educative locale ºi teritoriale);– facilitarea surselor de consultaþii didactice<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2(6), anul 2001CURRICULUMUL ªI MANUALUL ªCOLAR45