1 BAZELE MARKETINGULUI Conf.univ.dr Ioan DEAC ... - Tipografia

BMK 38/48
comerţ nealimentar, comerţ alimentar şi alimentaţie publică.
a) Comerţul nealimentar reprezintă, sub aspectul dimensiunilor şi structurilor sale, sectorul cel
mai important din cadrul comerţului cu amănuntul.
b) Comerţul alimentar are ca obiect vânzarea mărfurilor de cerere curentă şi a căror cumpărare se
realizează de către consumatori cu o frecvenţă relativ constantă. Mărfurile din această categorie în
majoritatea lor fiind uşor alterabile.
În România, comerţul cu produse alimentare deţine o pondere de circa 35% din volumul total al
desfacerilor.
c) Alimentaţia publică reprezintă o formă de activitate mai complexă în cadrul comerţului cu
amănuntul, aici îmbinându-se procesul de producţie cu cel de vânzare către consumatorii.
Distribuţia prin comerţul cu ridicata
Comerţul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaţiei mărfurilor, în cadrul căruia au loc
operaţiuni de vânzare-cumpărare a mărfurilor, în scopul revânzării ulterioare.
Activitatea desfăşurată în cadrul acestei verigi prezintă o serie de trăsături specifice, de genul:
actele de vânzare-cumpărare au loc între persoane juridice, atât cumpărătorul, cât şi
vânzătorul mărfurilor sunt unităţi economico-sociale sau de administraţie publică;
atât cumpărăturile, cât şi vânzările de mărfuri se realizează în partizi maro;
activitatea de comerţ cu ridicata (sau de gross, cum mai este denumit de literatura de
specialitate) nu încheie circuitul economic al mărfurilor, ci doar mijloceşte legătura dintre
producţie şi comerţul cu amănuntul.
În raport cu producătorii, sistemul de relaţii bazate pe prezenţa comerţului de gros oferă o serie
de avantaje care influenţează în mod semnificativ piaţa, asigurând continuitatea activităţii
comerciale, asigurarea unei anumite forţe de echilibru, fără oscilaţii puternice de la un sezon la
altul sau de la o zonă la alta.
Rolul economic al comerţului de gros este dat tot de o serie de avantaje importante, atât pentru
agenţii economici care acţionează în acest domeniu, cât şi pentru circuitul economic general
existent în cadrul pieţei. În acest context, comerţul cu ridicata joacă un rol foarte important în ceea
ce priveşte informarea detailiştilor, ajutându-i, în obţinerea partizilor de mărfuri necesare. De
asemenea, grosiştii fracţionează loturile mari de mărfuri, livrând comerţului cu amănuntul
cantităţile pe care acesta le poate stoca sau le poate vinde într-o unitate de timp, corespunzător
posibilităţilor financiare de care dispune.
Cu toate acestea, pornind de la faptul cât, prin interpunerea sa în drumul mărfurilor de la
producător la consumator, comerţul cu ridicata generează totuşi imobilizării de fonduri,
cheltuieli suplimentare, precum şi o încetinire a vitezei de circulaţie a mărfurilor.
Este recomandabil ca, atunci când este posibil, să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la
producător direct în reţeaua comerţului cu amănuntul, ocolindu-se, în acest fel, veriga cu ridicata.
Sunt şi situaţii care impun cu necesitate existenţa comerţului cu ridicata, ca intermediar în
circulaţia mărfurilor, situaţii care scot în evidenţă adevăratul rol economic, chiar social uneori, al
acestui stadiu al activităţii comerciale.
Tendinţe în evoluţia distribuţiei
38