1 BAZELE MARKETINGULUI Conf.univ.dr Ioan DEAC ... - Tipografia

More documents

Recommendations

Info

BMK 38/48 comerţ nealimentar, comerţ alimentar şi alimentaţie publică. a) Comerţul nealimentar reprezintă, sub aspectul dimensiunilor şi structurilor sale, sectorul cel mai important din cadrul comerţului cu amănuntul. b) Comerţul alimentar are ca obiect vânzarea mărfurilor de cerere curentă şi a căror cumpărare se realizează de către consumatori cu o frecvenţă relativ constantă. Mărfurile din această categorie în majoritatea lor fiind uşor alterabile. În România, comerţul cu produse alimentare deţine o pondere de circa 35% din volumul total al desfacerilor. c) Alimentaţia publică reprezintă o formă de activitate mai complexă în cadrul comerţului cu amănuntul, aici îmbinându-se procesul de producţie cu cel de vânzare către consumatorii. Distribuţia prin comerţul cu ridicata Comerţul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaţiei mărfurilor, în cadrul căruia au loc operaţiuni de vânzare-cumpărare a mărfurilor, în scopul revânzării ulterioare. Activitatea desfăşurată în cadrul acestei verigi prezintă o serie de trăsături specifice, de genul: actele de vânzare-cumpărare au loc între persoane juridice, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul mărfurilor sunt unităţi economico-sociale sau de administraţie publică; atât cumpărăturile, cât şi vânzările de mărfuri se realizează în partizi maro; activitatea de comerţ cu ridicata (sau de gross, cum mai este denumit de literatura de specialitate) nu încheie circuitul economic al mărfurilor, ci doar mijloceşte legătura dintre producţie şi comerţul cu amănuntul. În raport cu producătorii, sistemul de relaţii bazate pe prezenţa comerţului de gros oferă o serie de avantaje care influenţează în mod semnificativ piaţa, asigurând continuitatea activităţii comerciale, asigurarea unei anumite forţe de echilibru, fără oscilaţii puternice de la un sezon la altul sau de la o zonă la alta. Rolul economic al comerţului de gros este dat tot de o serie de avantaje importante, atât pentru agenţii economici care acţionează în acest domeniu, cât şi pentru circuitul economic general existent în cadrul pieţei. În acest context, comerţul cu ridicata joacă un rol foarte important în ceea ce priveşte informarea detailiştilor, ajutându-i, în obţinerea partizilor de mărfuri necesare. De asemenea, grosiştii fracţionează loturile mari de mărfuri, livrând comerţului cu amănuntul cantităţile pe care acesta le poate stoca sau le poate vinde într-o unitate de timp, corespunzător posibilităţilor financiare de care dispune. Cu toate acestea, pornind de la faptul cât, prin interpunerea sa în drumul mărfurilor de la producător la consumator, comerţul cu ridicata generează totuşi imobilizării de fonduri, cheltuieli suplimentare, precum şi o încetinire a vitezei de circulaţie a mărfurilor. Este recomandabil ca, atunci când este posibil, să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la producător direct în reţeaua comerţului cu amănuntul, ocolindu-se, în acest fel, veriga cu ridicata. Sunt şi situaţii care impun cu necesitate existenţa comerţului cu ridicata, ca intermediar în circulaţia mărfurilor, situaţii care scot în evidenţă adevăratul rol economic, chiar social uneori, al acestui stadiu al activităţii comerciale. Tendinţe în evoluţia distribuţiei 38
BMK 39/48 Analiza caracteristicilor actualelor structuri ale distribuţiei scoate în evidenţă câteva elemente definitorii ale distribuţiei, cele mai importante trebuind sunt următoarele : concentrarea, integrarea, specializarea şi scumpirea. a) este un caz particular al tendinţei generale de concentrare a activităţii economice. ¡¢£¤¢¥¦§¦¤§¨©¥¦©©¤© b) Integrarea reprezintă o a doua direcţie în care se orientează activitatea în sfera distribuţiei, manifestându-se pe fondul general al concentrării în acest domeniu. c) Specializarea in procesul distribuţiei cunoaşte o evoluţie contradictorie. Astfel, concentrarea şi integrarea, ar putea acţiona în sensul restrângerii specializării d) Scumpirea distribuţiei este o altă tendinţă în evoluţia acestei sfere de activitate economică. De fapt, se poate aprecia că distribuţia poate fi făcută răspunzătoare pentru o mare parte din preţul final al produsului, plătit de consumatorul sau utilizatorul acestuia, el reprezentând, în economie dezvoltate, circa jumătate din preţul mărfurilor. 9. 9. POLITICA POLITICA PROMOȚIONALĂ PROMOȚIONALĂ Politica promoţională cuprinzând, în esenţă, ansamblul acţiunilor prin care se realizeze un flux de informaţii, idei, mesaje între întreprinde şi mediul extern al acesteia. Ea este cel de al patrulea ingredient al mixului, este constituită din instrumentele de comunicare comercial-promoţionale. Conţinutul şi rolul activităţii promoţionale În prezent, consumatorului îi este practic imposibil să afle singur : ce fel de mărfuri se găsesc pe piaţă, unde şi când le poate procura, dacă răspund cerinţelor sale, în aceste condiţii, este necesară asigurarea unor comunicaţii permanente între ofertanţi şi consumatori. Soluţia adoptată de firmele modeme pentru satisfacerea unor asemenea cerinţe constă în instituirea unui sistem care să asigure o comunicare permanentă între producători şi comercianţi, pe de o parte, şi consumatori, pe de alta fig.1. FURNIZORII Producători (ofertanţi) Fig.1 Sistemul de comunicaţii al firmei Sistemul de comunicaţii prin care întreprinderea modernă pune în circulaţie o idee, o informare sau o atitudine este format din următoarele elemente : 39 COMERCIANŢII CONSUMATORII
Page 1 and 2: BMK 1/48 BAZELE MARKETINGULUI Conf.
Page 3 and 4: BMK 3/48 Kotler, Ph., Principiile m
Page 5 and 6: BMK 5/48 a) Micromediul întreprind
Page 7 and 8: BMK 7/48 În funcţie de frecvenţa
Page 9 and 10: BMK 9/48 d) pieţele întreprinderi
Page 11 and 12: BMK 11/48 Atunci când vorbim comer
Page 13 and 14: BMK 13/48 • modalităţile de pro
Page 15 and 16: BMK 15/48 Promovaţi-vă site-ul î
Page 17 and 18: BMK 17/48 politică de produs, poli
Page 19 and 20: BMK 19/48 De regulă, în cadrul ce
Page 21 and 22: BMK 21/48 Ciclul de viţă al produ
Page 23 and 24: BMK 23/48 Necesitatea creării unor
Page 25 and 26: BMK 25/48 - alegerea modalităţilo
Page 27 and 28: BMK 27/48 prime sau altele componen
Page 29 and 30: BMK 29/48 d) preţ al pământului
Page 31 and 32: BMK 31/48 ▪ Preţul şi competiti
Page 33 and 34: BMK 33/48 Conţinutul, rolul şi lo
Page 35 and 36: BMK 35/48 Canalul de distribuie are
Page 37: BMK 37/48 După natura şi obiectu
Page 41 and 42: BMK 41/48 cu mărcile sub care aces
Page 43 and 44: BMK 43/48 • modalităţile optime
Page 45 and 46: BMK 45/48 □ strategia de promovar
Page 47 and 48: BMK 47/48 etapa respectivă. Utiliz

1 BAZELE MARKETINGULUI Conf.univ.dr Ioan DEAC ... - Tipografia

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?