EVENIMENTDESPRE ARDEREApărut în condiţii grafice <strong>de</strong> excepţie, tradus în cinci limbi(engleză, franceză, italiană, rusă, spaniolă), amplul poem allui Gheorghe Andrei Neagu, Nunta neagră (Editura Valman,Râmnicu Sărat, 2010), readuce în actualitate genul bala<strong>de</strong>sc,cu tradiţie incontestabilă în literatura română. Impresioneazădin start neoromantica <strong>de</strong>scriere a răsăritului din pădureaadormită, ce predispune la serafice <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri ale aripilor visuluiîntru mult aşteptata evadare spre noi <strong>de</strong>stinaţii i<strong>de</strong>ale. Ocomplexitate vegetală <strong>de</strong>sprinsă parcă <strong>de</strong> pe pânzele maestruluiHenri Rousseau le Douanier naşte foarte tuşanta starepasională, plină <strong>de</strong> patimi ancestrale. E <strong>de</strong>sfăşurat un luxuriantritual incan<strong>de</strong>scent, acolo un<strong>de</strong> spaima nedisimulată înfaţa iubirii este complementară filonului mângâierilor pătimaşe.Taina trupului arzând ia valoare totalizatoare în cadrulacestei aşteptări a împlinirii erotice. Diafana ocultare melodioasă(stau ascuns în zori <strong>de</strong> note) ne situează într-un spaţiumutabil, un<strong>de</strong>va între soare şi umbră. Flăcările, protectoareale iubirii, mângâie aşteptarea <strong>de</strong>spărţită <strong>de</strong> lume, <strong>de</strong> urât şi<strong>de</strong> blestem. Asistăm la o pasiune irepresibilă. Condiţiile <strong>de</strong> traiproprii tărâmurilor sublunare pot cu greu suporta asemeneaintensitate. Natura reflectă profund tribulaţiile acestei întâlniri<strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> lume: Şoapta este azi un strigăt…/ Frunzeleînfiorate/ Tremură pe ramuri dorul/ Iar plânsul, mut şi aspru/Se aşază peste noi. Suntem martorii unei nunţi invocate. Eavine cu lacrimi şi prăbuşiri florale, schiţând dramatic un dormarcat cu pecetea imposibilului. Mitul florii albastre vegheazăpovestea imaginată <strong>de</strong> Gheorghe Andrei Neagu, aparţinân<strong>de</strong>senţial unor timpuri trecute, acum în lumină…obscură, tăinuită.Intervine tentaţia fugii, o fugă ce se dove<strong>de</strong>şte nerealizabilă.Problematica fondului fiinţării primează în Nunta neagră.De aici, dureroase, supreme ina<strong>de</strong>cvări: - Nu te pot lua,rămâi,/ Fii a lor cum ţi-e ursita…/ Ea priveşte mută întâi/ Numă uit. În podul palmei/ Sărutat <strong>de</strong> ochi, <strong>de</strong> dor/ Din luminablândă – toamna/ Ţese lacrimi în covor./ Şi cutremurat, măsperii…Terifierea în faţa unei iubiri imposibile ia valoarea evi<strong>de</strong>nţei.Totul pare <strong>de</strong>reglat pentru cel căruia-i este interzisăîmplinirea sentimentală. Cutremurătoare, spectrele sunt invaziveiar sângele răzvrătit e supus unor legi bizare. Însoţireacu vântul reprezintă soluţia <strong>de</strong>zechilibrată ce duce la pier<strong>de</strong>re.Încet, simţim apropierea stărilor căzute. Un râs sardonicse au<strong>de</strong> în acest <strong>de</strong>şert interior. Cadrul natural consoneazăcu accentuarea tristeţii: Frunzele privesc în ele/ Disperareazilei noastre/ Când sub otrăvirea brumei/ Dezgolesc pădurialbastre./ Cerul, roşu ca o rană,/ Insensibil, hâd, postum/Concurs Romeo si Julietala MizilPentru editia a VI-a înscrierile se fac în perioada30.09.2012-30.12.2012. Concurenţii se pot inscrie pe internet,pe site-ul oficial al festivalului:www.romeojulietalamizil.roLa festival pot pot participa tinerii români <strong>de</strong>… oricevârstă peste 14 ani, din toata lumea.Concurenţii trebuie să trimită patru poezii sau epigramepe site sau, dacă nu au internet, materialele pot fi trimiseprin poştă la adresa: prof. Laurenţiu Bădicioiu, Liceul Teoretic„Grigore Tocilescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova,cod 105800, cu menţiunea:pentru „Romeo şi Julieta la Mizil ”, ed. a VI-a. Texteletrebuie semnate cu un motto, în acelaşi plic introducându-seîncă un plic închis, pe care va fi scris motto-ul, în interiorulcăruia se vor găsi datele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare ale concurentului,nume, adresa, ocupaţie, CNP.Premianţii vor fi recompensaţi cu premii în valoaretotală <strong>de</strong> 4000 <strong>de</strong> lei şi un week-end „la Cetate”, la MirceaDinescu.Ar<strong>de</strong> lumea vegetală/ Despletindpăduri <strong>de</strong> fum. Rugile adresatetranscen<strong>de</strong>nţei se lovesc <strong>de</strong> tăceriopace. Zeii nu rezonează cuun amor pe care, poate, nu îl potcuprin<strong>de</strong>. <strong>Al</strong>aiul <strong>de</strong> nuntă se <strong>de</strong>sfăşoarăpe fundalul flui<strong>de</strong>i suferinţe,<strong>de</strong>spletind spaimele. Instanţatranscen<strong>de</strong>ntă ju<strong>de</strong>că aspru oricear<strong>de</strong>re interioară a pământenilor.Candoarea atinge limite extreme,pigmentată fiind cu revelatoareepisoa<strong>de</strong> <strong>de</strong> cruzime: Meseniibeau din vinul translucid,/ Curat calacrima mireselor jertfite,/ În clipelecând se ucid iubiri. Glasul Uriişi al Păcatului urmăreşte corupereasufletească, întronarea ceţii, atristeţilor zdrobite. Se petrec acteviscerale. Parcă <strong>de</strong> nicăieri, luceşteo lamă <strong>de</strong> cuţit. Ura copleşeşte,Octavian Mihalceaplânsul şuieră printre copaci, petalelese usucă. Zeii orchestrează un spectacol sângeros, avândîn frică un actor principal ce înteţeşte tulburarea. Metafizic,moartea este cealaltă faţă a iubirii: Şi-atunci, la ceas nepotrivit/Lovesc. Îmi piere ura…/ Mireasa simte c-am lovit/ Şi îmi întin<strong>de</strong>gura… I<strong>de</strong>ea sacrificiului planează asupra acestei nunţi profundieşită din tipare, combinaţie paradoxală, în registru himeric, a<strong>de</strong>monicului messelor negre cu holistica nuntă mistică alchimizantă.Va rezulta o formă <strong>de</strong> cosmologie ocultă, <strong>de</strong>s uzitatăîn filosofia medievală. Devine vizibilă abordarea mistică bazatăpe corespon<strong>de</strong>nţe şi simpatii esoterice. Tulburătoare parfumuriînvăluie focul şi gheaţa poemului creat <strong>de</strong> Gheorghe AndreiNeagu. Tema sacrificării esenţei pure are rol <strong>de</strong> piatră angularăîn cadrul acestei <strong>de</strong>sfăşurări bala<strong>de</strong>şti. Iubirea sfârşeşte tragic,fapt aproape axiomatic pentru vitregia fiinţării în vremuri <strong>de</strong>teriorate,apropiate <strong>de</strong> apus. Visele, poveştile sunt ultragiate.Loviturile flagelează spiritul oricărei tentative ascensionale. Unadintre soluţiile viabile este marea plecare, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> zeii reci,<strong>de</strong> oameni duri/ în frunzele uscate…Energiile nupţiale se extind.Pentru a scăpa <strong>de</strong> damnare, este privilegiat refugiul în taină şivisare. Timpul parcă se opreşte sub razele unui soare pietrificat.Clar-obscură plutire printre şoapte ce în curând vor amuţi.Este rememorat caracterul paradisiac al trecutelor motive amoroase,cu valoare absolută. Dialogul partenerilor integrează înastral această legătură excepţională. Ultimul sărut, dureros,aduce pacea. Întunericul ca<strong>de</strong> cu accente diafane: Adoarme linşi cerul,/ Imens, albastru, mare. Nunta Neagră are ca epilog oplină <strong>de</strong> sensuri cufundare într-o materie cvasi-vegetală, recestrivire, plâns neîntrerupt pe sub copaci, martori ai <strong>de</strong>stinuluiexemplar, odată neşovăielnic.8564 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
Mihai AntonescuEUL şi <strong>de</strong>parteleMotto:De-atâta dor, mă fac singurătate,Când plouă-n suflet ca-ntr-o rugăciune.Să-mpart în două clipa, nu se poate.Să-ţi dau şi ţie, mie ce-mi rămâne?...şi am văzut cocorii vâslind înspre unorizont care nu era al lor. Să nu-i mai ştie, sănu-i mai ajungă din urmă, partea dinspre frig agândului meu...Există, în toate, un început şi un sfârşit.De la întocmirea cuiburilor în primăvară până la<strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea frunzei <strong>de</strong> ram. De la visul <strong>de</strong>sprezbor, mai întâi, până-n bucuria aripii zbătându-se între cercul soareluişi gura puştii. Există, în toate, un dor şi o lacrimă picurând pe bucuriisau tristeţi cu aceeaşi sinceră, <strong>de</strong>seori, neînţeleasă răbdare. Numaică, dorul nu-i întocmire în grabă, nici plânsul risipire întru zădărnicie,cum ne face să cre<strong>de</strong>m poeta Emilia Dănescu în volumul ei <strong>de</strong> <strong>de</strong>butZestrea toamnei. Volumul aparela Editura SINGUR, Târgovişte, aexcelentului scriitor Ştefan DoruDăncuş, cu o prefaţă semnată <strong>de</strong>poeta Elena Munteanu şi o postfaţăpoema Patriciei Viorica Belcin. Unvolum <strong>de</strong> <strong>de</strong>but incumbă, cum e şifiresc, frumuseţi şi stângăcii, adâncimişi repezi treceri peste canoane uneoriinsuficient asumate, cum şi o imensăzbatere a eului mărturisitor, spreînţelegerea celorlalţi. A nu ţine contîntr-o analiză critică <strong>de</strong> rolul şi rostulmărturiei şi al confesivului, aşa cume la un <strong>de</strong>butant, este ca şi când aiintra cu securea într-o pădure tânără<strong>de</strong> mesteceni, culcând-o la pământdin drag <strong>de</strong> gol şi <strong>de</strong> nimic. Tocmai <strong>de</strong>aceea cre<strong>de</strong>m că orice <strong>de</strong>but trebuieîntâmpinat cu înţeleaptă răbdare, iaracolo un<strong>de</strong> este cazul - şi aici este, cumve<strong>de</strong>m - cu un imbold întru limpezire şicontinuitate.Sub semnul toamnei şi al cifreişapte, stă acest volum, semn magiccuprinzând melancolii, dorinţe şiEmilia DĂNESCUZESTREA TOAMNEI- versuri -Editura SINGUR, 2011iubiri niciodată rotun<strong>de</strong>, confesiuni şi proiecţii ale eului într-un <strong>de</strong>partefără margine sau răspuns, căci poeta, din preaplinul unei singurătăţinepereche, îşi trage seva aşezând-o în tiparul strigătului mut: ”Strângcioburi arămii dintr-o poveste... / Când cearcănele vieţii îmi ascund, /Nici lacrima săpată nu mai este / În orizontul ce-l cre<strong>de</strong>am rotund. //Prin nori, străpunge-o suliţă din soare / Şi negurile-n zări per<strong>de</strong>luiesc,/ Se zbate-o coardă-n inima ce doare / În neputinţa visului grotesc. //Grăbiţi, cocorii să îmi <strong>de</strong>a <strong>de</strong> ştire, / Spre sud vâslesc în stoluri gri, dinzori, / Se-aşterne toamna iarăşi peste fire, / Melancolia îmi musteşte-npori.” (Poveste <strong>de</strong> toamnă). Trecerea dinspre clasic înspre versul fărărimă se face firesc, cu aceeaşi inefabilă, autentică încărcătură poetică:”am adormit aseară mian / într-un răsărit <strong>de</strong> lună târzie / şi nu erai lângămine // umblai <strong>de</strong>sculţ printre cuvinte // m-ai sărutat în zori / cu toatepoemele tale // fată <strong>de</strong> iarbă mi-ai spus / zămislită din partea albastră/ a sufletului” (poem cu albastru). Cum şi invers, dinspre mo<strong>de</strong>rnînspre clasic bine temperat, funcţie <strong>de</strong> stare ori atitudine: ”Castele <strong>de</strong>nisip am construit... / Degeaba, tălpi <strong>de</strong> piatră le-au strivit! / Trec zile şinopţi albe-n căutări, / Iubirea mi-e-nşelată-n aşteptări. // Inimi <strong>de</strong> foc înwww.oglinda<strong>literara</strong>.roCRITICĂticăit pervers, / Mă ispitesc să măopresc din mers. / Castele <strong>de</strong>nisip am construit... / Degeaba,tălpi <strong>de</strong> piatră le-au strivit! // Darnu vreau înapoi să mai privesc /La spinii trandafirilor cum cresc/ Ca nişte aripi, înspre asfinţit, /Însângerându-mi cerul răstignit.// Castele <strong>de</strong> nisip am construit...”(Castele <strong>de</strong> nisip). S-ar păreacă melancolia, <strong>de</strong>znă<strong>de</strong>j<strong>de</strong>a şineîntregirea în pereche suntatributele esenţiale ce <strong>de</strong>terminăvaloarea şi frumuseţea versurilorEmiliei Dănescu. S-ar părea căresemnarea e singurul antidotîmpotriva golului ce lasă privireaumedă să treacă spre niciun<strong>de</strong>:”în pragul dimineţii / visele mele/ caută / visele tale // două câtedouă / păşesc agale / ţinându-se<strong>de</strong> mână // la poarta lor / oprescclipa / aşteptându-te” (visepereche). Sau: ”cu fruntea lipită<strong>de</strong> geam / ochii mei caută ţărmuri /nemărginirile se bronzează în aure<strong>de</strong> tăceri / cum cerul în asfinţit// sunt acolo doar eu şi marea /murmur ne<strong>de</strong>sluşit îngână valuri /un pescăruş stingher rătăceşte înstrigăt // singurătate cu plumbularipilor reci / doar eu şi marea”(fără speranţă). Există <strong>de</strong>stulă şia<strong>de</strong>vărată poezie în acest volum.Ea vine să se aşeze întru rămânerepe fondul unui zbucium interior<strong>de</strong> tot aparte şi al unui travaliu cerăzbate din toate ungherele paginiiscrise. Uneori, pe cât <strong>de</strong> vagi, peatât <strong>de</strong> tulburător surprinzătoareecouri răzbat în poeme dinsprealţi importanţi poeţi contemporani,semn că Emilia Dănescu nu-i tocmaisingură în cuprinsul limbii române,iar ”învăţătura prin învecinare”,cum spunea Noica, e tot ce neapropie, întregindu-ne pe fiecare,altfel. Şi, aşa cum spuneam, iatămotivul trecerii eului spre <strong>de</strong>parte,care oricând poate da contur altuivolum <strong>de</strong> versuri. Plasate întresurâs şi lacrimă, poemele EmilieiDănescu au savoarea şi consistenţasperanţei <strong>de</strong> ”şi mai bine”: ”...cândte caut / noaptea îmi ascun<strong>de</strong> /tristeţea / în umărul mării / măsimt bine în / hainele tale / <strong>de</strong>bărbat / liberă/ pasăre călătoare /sub ochiul <strong>de</strong> lună...” (din poemulcântec pentru tine).P.S. Coperta cărţii şi grafica <strong>de</strong>interior ale lui Radu VasileChialda, pe noi, ne-au convins.”De gustibus non disputandum”.8565
- Page 4: PSEUDOJURNALEUGEN IONESCU - PATRU D
- Page 8: RESTITUTIOEXCLUDEREA LUI FREUD DIN
- Page 13 and 14: ASPECTE URMUZIENE ÎN PROZALUI ROMU
- Page 20 and 21: AMINTIRIel urgent, era la secţie,
- Page 26: EVENIMENT„Dor de Bucovina” de C
- Page 29 and 30: GeorgePetrovaiFantasticul, magicul
- Page 31 and 32: VISURILE ŞI AMINTIRILELUI DUMITRU
- Page 33 and 34: www.oglindaliterara.roNOTESCAVALERU
- Page 35 and 36: De ce critică?OPINIIÎn ultima vre
- Page 39 and 40: GABRIELDRAGNEAPOEZIEGHEORGHEANDREI
- Page 43 and 44: În exclusivitate, pentru „Oglind
- Page 46 and 47: NOTESVerva umorului: Păun Condruţ
- Page 48: ESEUPanait Istrati - Între datorie
- Page 51 and 52: Ali Podrimja(Gjakova, 1942-Paris, 2
- Page 54 and 55: AESOTERICAEContradicţii,paradoxuri
- Page 57 and 58: DESPRE FRĂŢIA LUMINII ŞIEVANGHEL
- Page 59 and 60: MISTRAL ŞIALECSANDRI, DOIPRIETENI
- Page 61 and 62: Florina Ilis, Cinci nori coloraţi
- Page 63 and 64: memorie…”).Păşesc în teritor
- Page 65:
Oraşul-tatăCa o mamă nepregătit
- Page 70 and 71:
EVOCĂRIISLAMUL ŞI CREŞTINISMULNU
- Page 72 and 73:
EmilyWillsEmily Wills a scrisdouă
- Page 74:
NOTESAPROAPE UNDERGROUNDMariana Vic
- Page 77 and 78:
Omagiu academicProfesorului George
- Page 79 and 80:
POEZIIEugenia RadaIoniTAMIRELAALDEA
- Page 81 and 82:
DEZVĂLUIRIModelul iconografic al a
- Page 83 and 84:
Ion Minulescu - SlatinaESEUPământ
- Page 85 and 86:
POEZIICOSMINPARGHIEFLORINAISACHEIon
- Page 88 and 89:
ESEUDESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA
- Page 90 and 91:
RECUPERĂRIConfruntarea spirituală
- Page 92 and 93:
ATITUDINIŞI IO AM FOST LAROŞIA MO
- Page 94 and 95:
CONFESIUNIOdiseea plăcilormemorial
- Page 96:
LECTORARTA ROMÂNEASCĂArta române