de Al.Florin Ţene - Oglinda literara

DESPRE FRĂŢIA LUMINII ŞIEVANGHELIA ESENIANĂ A PĂCIIESEU(fragment)„Ce nici un ochi nu a văzut şi nici o ureche nu a maiauzitşi ceea ce n-a mai pătruns in inima oricarui om,Dumnezeua pregătit pentru aceia care il iubesc.”Mi se întâmplă ca uneori să visez – întocmai ca într-ohipnoză retrogradă - că mă aflu fie în locuri cunoscute oritotal necunoscute, alteori regăsesc acolo anumite imagini,de pildă o casă în care am locuit în copilărie dar acum numai există, dar eu sunt matură, ca acum şi mă viziteazăpersoane pe care nu le pot identifica, însă discutăm exactsubiectele care mă interesează.Azi, fiind zi liberă, adică sâmbătă, m-am „răsfăţat”întreaga dimineaţa la calculator, făcând corecturi lavolumul de poezii care urmează să apară, apoi după ceam mâncat, mi-am permis un pui de somn, pentru căeste cunoscută zicala „Fie boieru cât de mic, după masădoarme un pic” aşa cum le spunea unchiul Sever, preotul- fiilor mei când erau mici şi căuta să-i convingă săaccepte apropierea de pat şi poziţia orizontală, fiind sigurcă după o poveste, ori chiar în timpul ei, somnul se vafurişa pe negândite şi va înlocui taina jocului cu refacereaşi îmbogăţirea energiei.Aşadar, nu după multă vreme de la cufundarea meaîn lumea somnului, a sosit şi...visul, iar o dată cu el şiincursiunea în trecut de data aceasta, când se făcea,cum un prieten întru spiritualitate – pe care nu l-aş puteanumi, pentru că acum, în stare de veghe nu-mi amintescsă-l fi cunoscut în această viaţă - se afla la mine în vizită.Am vorbit despre faptul că fiecare, când citeşte o cartenu poate merge mai departe decât până unde a cunoscutîn experienţa personală, iar în cărţi de cele mai multe oricauţi să te găseşti, să te identifici şi să te citeşti pe tine.De pildă, dacă ai capacitatea să descifrezi profunzimeaspuselor lui Iisus, vei auzi şi înţelege ceea ce n-a maipătruns in inima oricarui om.- Dacă te-ar auzi fiul meu, ar confirma că recunoaşteaceste spuse ca fiind şi convingerile mele, multe din celepe care le aud cu bucurie acum şi te asigur că nu leamţinut ascunse. Am avut îndelungi convorbiri în primulrând cu copiii mei şi cei câţiva prieteni, apoi cu mulţii meicunoscuţi.- Le re-auzi şi le re-cunoşti, ţi se pare că îţi aparţinpentru că ai deschis uşa inimii şi ele locuiesc în tine, suntacasă...mi-a răspuns el cu mare blândeţe, mângâindu-mifaţa apoi lăsându-şi mâna pe umărul meu – eu fiind înpicioare, destul de aproape - a continuat ceva desprecalea de a ajunge la inimă, după ce treci de o bariera greude înlăturat, cred că se referea la bariera intelectului, carepresupune efort şi multă, multă bunăvoinţă. Deschideţivăîncrederea şi atunci se va stabili contactul...Luminatul meu oaspete drag, a amintit mai apoidestul de vag şi despre Frăţia Luminii...La plecare când s-a ridicat de pe scaunul pe carestătea, i-am văzut statura înaltă, dreaptă maiestuoasăşi părul pe care-l poartă sub formă de plete de culoareşaten, ce se răsfira ca mătasea pe umeri, după ce-iîncadra faţa albă. A binecuvântat casa şi pe toţi carelocuiesc în ea cu cele mai alese cuvinte de Armonie, Paceşi linişte interioară, îndemnuri la descoperirea Bucuriei şiFericirii în frumuseţea lucrurilor mărunte, a inteligenţeişi afectivităţii animalelor, a peisajului din proximitateanoastră, a trăirii cu adevărat, implicat în viaţă, atent nusomnoros, totul spus în fraze deosebite, în alcătuirea lorprofundă.- Pentru a vedea toate acestea în complexitatea,complementaritatea şi interconexiunile lor - mă gândescatât la macro cît şi microcosmos, la fascinanta lumeultramicroscopică, pe care cei din vechime o vedeaudoar cu ochii minţii şi se minunau începând cu ordineacosmică până la puterea gândului – copleşiţi de putereawww.oglindaliterara.rotainei, cu atât mai mult acum,oamenii trebuie să deschidăochii şi uşile minţii şi inimiisă poată vedea şi simţi graţiadivină, să poată să comunicecu Dumnezeu, am adăugat eu,subliniind de fapt spusele lui.-Tu ai demonstrat că ţiaideschis o fereastră demult, Elena Armenescucând ai scris prima carte-volumul de poezii Ferestrele somnului – apoi, întocmaica un copil minunat, ai înaintat pas cu pas spre lumină,a adugat el în uşă, rămânând cu privirea spre un spaţiufoarte depărtat, numai de el văzut, adică acea privire pecare o numim în mod obişnuit ”în gol”. Am fost la rândulmeu uimită de faptul că-mi cunoştea acel volum. Amrămas aşa mult timp după cum mi s-a părut în vis - deşiîn realitate putea fi doar o secundă, după câte ştiu că visulîn totalitate poate dura foarte puţin, de la un minut pânăla două, maximum trei minute - pentru că pierdusemnoţiunea timpului când oaspetele meu s-a aplecat bruscspre mine, creîndu-mi o stare de surprindere plăcută,m-a sărutat scurt, abia simţit, ca o atingere, ca o adiere,apoi s-a răsucit lin, lasând să se vadă doar spateledepărtându-se încet, încet, fără să se uite înapoi.Când m-am trezit, cel mai bine însă, mi-am amintitultimele imagini ale visului, silueta lui înaltă, cu spatelelat, sugerând un om hotărât, de neclintit de pe calea sa,îmbrăcat într-o haină de culoare maro asemănătoare cutunica tradiţională a călugărilor franciscani. Aleea pe carede depărta era uşor sinuoasă şi vedeam clar doar parteasuperioară a corpului, pentru că partea de la brâu în josnu se putea vedea din cauza unor tufe de trandafiri rozcare se interpuneau între mine şi el.Am rămas în continuare în pat, de teamă să nualung detaliile, lăsând mintea liberă ca ele să poată săiasă din ceaţa în care erau ascunse, până mi-au venit înminte, rând pe rând toate subiectele atinse în vis pe carele-am amintit deja în ordinea cum au decurs şi am ajunsla Frăţia Luminii.Ştiam că Fratia Luminii este o organizaţie spiritualăcare cuprinde cei mai înalţi iniţiaţi din Sistemul nostrusolar. Din această organizaţie nu poate face parte oricine,indiferent de banii de care dispune. Locul nu se poatecumpăra cu bani ca în organizaţiile create de oameni ceprovin din vulg, lacomi după averile pământeşti! Doar cinestăpâneşte şi este capabil să practice primele trei niveluridin Cartea Intelepciunii are acces la această Frăţie!Incă de la începuturile evoluţiei spirituale umane,aceia care au atins cele mai înalte stadii ale perfecţiuniifac acum parte din aceasta Frăţie, începând în civilizaţianoastră cu Avraam supranumit Părintele Popoarelor şipreotul său Melchisedec sau cu alte persoane ale cărornume au rămas ocultate din varii motive.Din nou, minute întregi am intrat într-o stare dereverie, după care am început să caut în bibliotecă dateconcrete despre Fraţia Luminii şi iată ce am aflat în mare,de la Omraam Mikhael Aivanhov: „De câte ori veţi aveanevoie de un răspuns la probleme majore, puteti întreba,fără urmă de teamă şi puteţi fi siguri, veţi avea unrăspuns. Un răspuns pe care Dumnezeu vi-l va da. Tatălişi aude fiul oriunde s-ar afla şi răspunde dorinţei inimiilui. Fiţi doar siguri şi aşteptaţi până ce acest răspuns vaveni. Va fi, fie sub forma unui simbol, unui om, a unuianimal, a unei vorbe, a unei scânteieri de inspiraţie -întotdeauna la momentul potrivit. Răspunsul va fi definitşi uşor de înţeles, fiecare om având în el, în funcţie dematuritatea sa, învaţătura necesară de a înţelege acestlimbaj. Niciodata nu veţi greşi dacă vă veţi lăsa viaţaexterioară condusa de Voinţa Dumnezeiască, care văvorbeşte în acest sens.Totul este Divinitate.Tineţi-vă ochii deschişi deoarece Casa lui Dumnezeuî8605