11.07.2015 Views

de Al.Florin Ţene - Oglinda literara

de Al.Florin Ţene - Oglinda literara

de Al.Florin Ţene - Oglinda literara

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ESEUDESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA SILVIUBRUCAN LA ANDREI CORNEAAceastă impresie <strong>de</strong> Lege a lustraţiei (sau proiect<strong>de</strong> lege) vine cu o întârziere care nu repară nimic, maimult agită vechi certuri între români. Între timp, foştiitorţionari (un material fulminant a apărut şi în revistaSINGUR, pe vremea când se tipărea pe hârtie, semnat<strong>de</strong> Fabian Anton) ori slugile sistemului – au murit. De laTimişoara lui 1989 au trecut peste 20 <strong>de</strong> ani (mai mulţi<strong>de</strong>cât cei prognozaţi <strong>de</strong> bufniţa cotrocenistă a PRO-TVului,Silviu Brucan, Dumnezeu să-l ierte, că <strong>de</strong> odihnit –cine ştie…). Cui să cer, azi, cele 8 luni <strong>de</strong> mină subteran,executate la Motru, în 1989?Am fost un tânăr care voia libertate. Peste mine atrecut şi Piaţa Universităţii (Partidul „Mişcarea pentruRomânia” al lui Marian Munteanu) şi <strong>de</strong>ziluzia numităC.D.R (Emil Constantinescu). Nădăjduind că va fi maibine, am ajuns la 44 <strong>de</strong> ani. Până acum vreo 5 ani amtot strigat în stânga şi-n dreapta, am făcut scandal, amîncercat să adun oameni excepţionali pentru a ne opuneminciunii generalizate; dar ultima mea <strong>de</strong>tenţie (arestul<strong>de</strong> la Târgovişte şi Ora<strong>de</strong>a) m-au potolit.Sunt prea bătrân şi prea şubred ca sănătate să potporni revoluţii într-o Românie în care orice mişcare <strong>de</strong>stradă, orice efort <strong>de</strong> reconstrucţie a „societăţii civile” <strong>de</strong>care vorbeşte Liviu Antonesei sunt maculate în scurt timp<strong>de</strong> profitori şi lingăi pentru care obedienţa este egală cu„trăiesc mai bine ca alţii”.Am avut o treabă la Poliţie şiam trecut pe lângă o coadă, <strong>de</strong> laun ghişeu: <strong>de</strong>-acolo îşi iau şi acum,în 2012, remuneraţiile – „ciochiştii”,adică cei care dau cu ciocul, adică,în sens larg, informatorii. Dacăaceastă lege ar fi putut fi impusă în1989 – România era acum monarhieconstituţională. Noi, cei <strong>de</strong> atunci, nuam reuşit să ne apărăm interesele cumar fi trebuit; eram şi prea tineri, ce-idrept. Acum? Acum, îl aud pe unul dinmarii ucigaşi ai României, Ion Iliescu,vorbind <strong>de</strong>spre această lege ca <strong>de</strong>spreo „ruşine”, <strong>de</strong> parcă nici n-au existatPoezia şi guvernareaFiind invitat <strong>de</strong> catre domnul director Dragoş Neagu<strong>de</strong> la Biblioteca ju<strong>de</strong>teana Panait Istrate din Braila sămilansez volumul antologic <strong>de</strong> poezie Arşiţa din ploiapărut prin bunăvoinţa editurii TipoMoldova în colecţiaOpera Omnia la Festivalul <strong>de</strong> poezie dunăreană<strong>de</strong> la Brăila, am aflat că în Muntenegru, majoritateaguvernanţilor este <strong>de</strong>ţinută <strong>de</strong> poeţi.Mucalitul poet gălăţean Sterian Vicol nu s-a pututabţine să nu întrebe care e starea naţiunii din acestpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re: Poezia şi guvernarea. Nu mică ne-a fostsurpriza să auzim că guvernarea Republicii Muntenegreneeste visătoare ca o poezie iar poezia scrisă <strong>de</strong> guvernanţieste aproape inexistentă ca valoare, pentru că aşa esteşi guvernarea. Sunt în<strong>de</strong>mnat să spun: No coment!Dar nu pot. Fie şi pentru că am aflat că şi la ei UniuneaScriitorilor nu are o conducere efectivă, pentru că domnulPreşedinte este la guvern mai tot timpul, guvern care nuare alte mijloace economice la dispoziţie <strong>de</strong>cât o fabrică,nişte munţi prăpăstioşi şi un râu cât un fluviu din care sepoate bea apă cu mâna, <strong>de</strong> curat ce este. Poeţii prezenţila festival venisera fără ştirea guvernului ţării a căreisuprafaţă este mai mare cam <strong>de</strong> două ori, cât suprafaţaju<strong>de</strong>ţului Vrancea. Cu un turism un<strong>de</strong> ruşii au cumpăratpână şi casele un<strong>de</strong> locuiesc muntenegrenii – în special înzona <strong>de</strong> litoral – cu 70.000 euro mp., muntenegrenii parsă se fi obişnuit că pot trăi şi fără chinurile privatizărilormineria<strong>de</strong>le patronate <strong>de</strong> el, <strong>de</strong>parcă episodul „Târgu Mureş”nu e o „ruşine”; l-am puteaeticheta drept o „consecinţănefastă a exercitării exerciţiului<strong>de</strong>mocratic” în care „sinergiile”dau năvală unele peste alteleîntr-o euforică şi beneficăbeatitudine socială.Guvernele <strong>de</strong> după 1989au reuşit să <strong>de</strong>zbine poporulromân; oricât am evita aceastănenorocită <strong>de</strong> socotealămatematică – rezultatul îl avemzilnic în faţa ochilor, indiferent căsuntem scriitori, patroni, editori,angajaţi pe la minusculelefabrici cât <strong>de</strong> cât active ori pe lafirmele <strong>de</strong> pază, poliţişti, agenţila finanţe şi garda financiară:Ştefan DoruDăncuşsuntem unul împotriva altuia, <strong>de</strong>şi în noi există ceva carene şopteşte să ne iubim aproapele.Lustraţia n-are nicio noimă astăzi. Mi s-ar fi potrivitpe la 21 <strong>de</strong> ani, când a fost împuşcat Ceauşescu. Văd înlegea asta halucinogenă un nou tertip al puterii politiceactuale, un public-ţintă (target) care să-şi piardă reperele,să rămână <strong>de</strong>zorientat şi să nu se <strong>de</strong>zmeticească <strong>de</strong>câtdupă ce ”aleşii” îşi vor reocupa fotoliile.Copiii mei m-au întrebat: ce este aceea Legealustraţiei, tată, că toată lumea vorbeşte <strong>de</strong> ea? Pentruaceastă întrebare fără prece<strong>de</strong>nt n-am avut răspuns: miarfi trebuit peste 20 <strong>de</strong> ani să le explic.P.S.: Acum am citit pe internet o ciudăţenie scrisă<strong>de</strong> Andrei Cornea. Andrei Cornea estedânsul – printr-o regretabilă extensiesemantică – o “eroare”. Dar, datorităpoziţiei pe care o are, nu este unafacultativă. Aşa că i-am parcurs uimittextul scris, cred, “la prima mână”,ca şi cum i-ar fi fost comandat <strong>de</strong>cineva. Sinistru material, dacă negândim că miliţienii <strong>de</strong> care vorbeştene terminau cu bătaia la tălpi (cu“bulanele”). Sau poate plantau flori înPiaţa Universităţii (tot cu “bulanele”),ce ştim noi, ăia, “stupid peoplels”?balcanice, atâtavreme cât plapumarusească le dăposibilitatea să nucheltuiască maimult <strong>de</strong> 10 europe zi pentru hrananecesară, fără săfacă altceva <strong>de</strong>cât săpăstreze mediul câtmai natural şi să lasecasa la dispoziţiaturistului rus câtevasăptămâni pe an. Gheorghe Andrei NeaguCât priveştei<strong>de</strong>ntitatea culturală a muntenegrenilor, a fost suficientsă-i auzim că ,<strong>de</strong>şi nu au o limbă naţională, au dat Serbieitoţi scriitorii <strong>de</strong> valoare şi mai ales toţi sfinţii cuprinşi încalendarul pravoslavnic.Mândria poeţilor a fost atât <strong>de</strong> mare încâtvicepreşedintele Filialei Uniunii Scriitorilor din regiunea<strong>de</strong> sud-est a României, Nicolae Mărăşanu a întrebat: darprozatori nu aveţi? Ba da! a fost răspunsul poetesei LiubiţaRaichici in egala masura si translatoare. Dar au plecat laZagreb!. Este <strong>de</strong> la sine înţeles că toţi participanţii auînţeles gluma, dar n-au îndrăznit să adâncească dialogulpe probleme <strong>de</strong> orgoliu naţional muntenegrean. Ar fi fostprea mult pentru o ţărişoară care-şi are relieful avântatpână dincolo <strong>de</strong> nori, iar singura fabrică nu-i face încăprobleme <strong>de</strong> privatizare.8636 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!