EVOCĂRIISLAMUL ŞI CREŞTINISMULNU SUNT DE NERECONCILIATOvidiu SuciuDin păcate, prea multe secole s-a consi<strong>de</strong>rat, şi s-aacţionat ca atare, ostil, ca cele două religii, creştinismulşi islamismul, sunt <strong>de</strong> neîmpăcat, excluzându-se reciproc- eroare care a adus mult rău omenirii. Recent, la EdituraSedan din Cluj-Napoca, a apărut o carte binevenită, careclarifică raportul dintre cele două concepte religioaseşi filosofico-morale: „ISLAMUL ŞI CREŞTINISMUL”,<strong>de</strong> Ulfat Aziz-us-Samad (din Pakistan), care, <strong>de</strong>şimusulmană, gân<strong>de</strong>şte imparţial, rezonabil, responsabil,încercând să facă lumină în această problemăatât <strong>de</strong> veche şi <strong>de</strong> controversată.Volumul este tradus, cu argumente şinote <strong>de</strong> subsol, <strong>de</strong> prof. dr. Dan BRUDAŞCU,cunoscut în<strong>de</strong>osebi ca traducător <strong>de</strong> poezieşi literatură universală.În introducerea cărţii se spune:„Cu 1400 <strong>de</strong> ani în urmă Sfântul Coran i-ainvitat pe a<strong>de</strong>pţii religiilor revelate, inclusivcreştini şi evrei, să <strong>de</strong>a mâna cu musulmaniiîn alcătuirea unei Legi a credinţelor, pe bazaînţelegerii morale şi spirituale în inimileoamenilor, în relaţiile interumane. Acum,după secole <strong>de</strong> ignoranţă şi preju<strong>de</strong>căţi,creştinii reacţionează la chemarea Coranuluişi dove<strong>de</strong>sc interes autentic faţă <strong>de</strong> dialogulcreştino - musulman. Conciliul EcumenicVatican II, prin vocea Papei Paul VI a lansatApelul lumii întregi, invitându-i pe toţiparticipanţii la dialog în ve<strong>de</strong>rea unei colaborări frăţeştimai active, spre binele întregii umanităţi. S-a emis undocument prin care se recunoaşte nedreptatea din trecutadusă musulmanilor, care este imputabilă Occi<strong>de</strong>ntului,cu educaţia lui creştină”.În capitolele IV şi V ale cărţii se afirmă şi faptulcă: ”Principiile <strong>de</strong> bază ale religiei lui Isus şi ale Islamuluiau fost în esenţă aceleaşi. Atât Islamul, cât şi Creştinismulîi în<strong>de</strong>amnă pe oameni la fapte virtuoase şi la o viaţăpioasă. Ele condamnă egoismul, necinstea, ipocrizia,nedreptatea, insensibilitatea, apatia, intoleranţa, maliţia,răzbunarea, zgârcenia, mândria, ingratitudinea, lipsa <strong>de</strong>cumpătare, necurăţenia, vorbirea jignitoare şi violenţaAmândouă pretind a<strong>de</strong>pţilor lor credinţă şi încre<strong>de</strong>re înDumnezeu, căinţă, a<strong>de</strong>văr, integritate, curaj, dreptate,toleranţă, bunăvoinţă, compasiune, simpatie, milă,mo<strong>de</strong>stie, controlul <strong>de</strong> sine şi verticalitatea. Virtuţileprincipale pe care le au Islamul şi Creştinismul,<strong>de</strong>opotrivă, pot fi împărţite în două categorii. Mai întâi,cele care îl opresc pe un om să prejudicieze viaţa, avutulşi onoarea celorlalţi - cum ar fi castitatea, curajul, cinstea,politeţea, autocontrolul şi caracterul paşnic. În al doilearând, cele care îl stimulează pe om să facă bine celorlalţi- cum ar fi sinceritatea, curajul, răbdarea, bunătatea,compasiunea, mila, iertarea, simpatia şi iubirea…”Constatăm cu tristeţe că, şi <strong>de</strong> o parte şi <strong>de</strong>alta, mai există încă <strong>de</strong>sui fanatici, care incită şi chiarcomit fapte irsponsabile ce conduc la acte şi atitudiniconflictuale, reprobabile, uneori ucigaşe, care trebuiesancţionate, la timp, fără milă: atentate cu bombe, <strong>de</strong>pe o parte, iar pe <strong>de</strong> alta ar<strong>de</strong>rea Coranului în publicsau <strong>de</strong>sene şi caricaturi îndreptate împotriva profetuluiMohamed. Cui folosesc toate acestea?În călătoriile mele prin Orient am văzut, laIstanbul, nu doar la Hagia Sophia, portretul lui Iisusîn mozaic, ci şi în unele moschei, în care, la intrare,erau expuse, printre altele, şi portretele lui Iisus şi aleFecioarei Maria. Musulmanii au voie să intre în orice locaş<strong>de</strong> cult. În Muscat, capitala Sultanatului Oman, am văzutintrând, în Marea Moscheie, oameni din toate colţurilelumii, <strong>de</strong> toate credinţele (cu singura condiţie a spălăriipicioarelor şi a capului acoperit la femei).Cu doi ani în urmă, am citit, într-o publicaţiestrăină, o mărturisire a unui ziarist american,care, cerând audienţă la AyatollahulIranului, a fost însoţit <strong>de</strong> un reprezentantal guvernului respectiv. La un moment dat,americanul a întrebat: „Cine este Dumnezeulcel a<strong>de</strong>vărat: <strong>Al</strong>ah sau Dumnezeu?” (În acelmoment, însoţitorul americanului a crezut căamândurora li se va tăia capul pentru o aşaimpertinenţă!). Ayatollahul a răspuns, calm,însă că: există un singur Dumnezeu şi maimulţi profeţi”.Iată <strong>de</strong> ce consi<strong>de</strong>r că recentacarte tradusă <strong>de</strong> prof. dr. Dan BRUDAŞCUumple un gol uriaş în domeniul informăriidin acest domeniu, oferind publicului român,precum şi oricui este interesat, posibilitateadocumetării, oneste şi nepartizane, înopinia mea şi, <strong>de</strong> ce nu?, a unei maicorecte şi a<strong>de</strong>cvate înţelegeri a acesteiprobleme complexe, puţin cunoscute, dar <strong>de</strong> interesplanetar: raporturile dintre două din religiile majoreale contemporaneităţii. Un asemenea <strong>de</strong>mers culturalmerită, aşadar, recunoştinţa noastră, a cititorilor români,cărora, cu argumente pertinente, ni se prezintă uncapitol însemnat din istoria umanităţii, atât <strong>de</strong> plină,din păcate, <strong>de</strong> fapte <strong>de</strong> cruzime, sânge şi <strong>de</strong> incredibiledistrugeri materiale, inclusiv <strong>de</strong> vieţi omeneşti, <strong>de</strong> cătreunii dintre reprezentanţii - fanatici, în opinia noastră, aicelor două religii. Din păcate, avem mult prea frecventparte <strong>de</strong> noi şi noi informaţii <strong>de</strong> presă, aproape zilnic,chiar, care aduc în atenţia lumii mereu şi mereu noifapte înspăimântătoare, <strong>de</strong> cruzime şi intoleranţă, <strong>de</strong>ură şi crimă în acest domeniu, contribuind şi mai multla starea tensionată, a suspiciunii şi neîncre<strong>de</strong>rii pe planmondial. În opinia noastră, o astfel <strong>de</strong> atitudine aberantăşi nesănătoasă - care constituie o permanntă ameninţareşi un veritabil atentat la pacea lumii - se datorează, înfoarte mare măsură, şi necunoaşterii, dar şi neglijării,cu rea credinţă, a a<strong>de</strong>vărurilor promovate <strong>de</strong> cele douăreligii care au în prezent a<strong>de</strong>pţi răspândiţi în lumeaîntreagă.Gheorghe A.Stroia: Petale din cuvinte, ed. Docucenter, Bacău, 2011Victor Sterom„Petale din cuvinte – esteprima mea lucrare <strong>de</strong> note <strong>de</strong>lectură. Vor urma, cu siguranţăşi alte volume. Voi scrie,exprimând puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<strong>de</strong>spre autori şi lucrări caremerită să fie amintite, ce m-aumarcat cel puţin din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re afectiv”.Astfel se confeseazăautorul pornind să extragădin opera unui creator, atât –certitudini subiective – cât şi –iluminări intrinseci – esenţiale.Inteligenţă mo<strong>de</strong>rnă,analist-reflexiv, Gheorghe A. Stroia consemnează în – notele sale<strong>de</strong> lectură – cu sentimentul mo<strong>de</strong>rat în volumele <strong>de</strong> poezie ori încele <strong>de</strong> proză, fenomenul literar dintr-o perspectivă diferenţiată,<strong>de</strong>limitând modurile speciale, în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>conspirării unor –tipuri – <strong>de</strong> sensibilitate.Printre acestea, amintesc: pasiunea, simţul compoziţiei,intuiţia şi viziunea fiecărui creator.Un lucru este <strong>de</strong> – acum verificat, cum că: în tot ceea cea consemnat aici Gheorghe A. Stroia, n-a pierdut din ve<strong>de</strong>re –întregul – şi n-a căzut în absolutizări metafizice.Aşadar, în concepţia criticului literar Stroia, critica în sinesau în subsidiar <strong>de</strong>vine o problemă <strong>de</strong> conştiinţă şi nu în ultimulrând, meditaţie pe marginea operei literare ca efect al sondăriiinteriorului ei, dar şi o continuă confruntare, revelare şi evaluarea dimensiunilor şi a semnificaţiilor.8618 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
DESCOPERIREFABULOASĂ, la Hun<strong>de</strong>oara!Ce s-a găsit sub pământ teva pune pe gânduri!Petrea Pietreanu, Ramona ŞtefanArheologii români au făcut o <strong>de</strong>scoperire <strong>de</strong> senzaţieîn ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara! Aici a fost <strong>de</strong>scoperit un oraşimens, cel mai vechi din Transilvania, şi chiar mai vechi<strong>de</strong>cât pirami<strong>de</strong>le egiptene!De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia<strong>de</strong> a <strong>de</strong>scoperi istoria României, ascunsă sub straturi <strong>de</strong>pământ, doar când autorităţile vor să mai construiascăuna-alta. E şi cazul celui mai vechi oraş din Transilvania,ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară pirami<strong>de</strong>le dinEgipt (2.630 - 2.611 î.Hr.). Aşezarea a fost <strong>de</strong>scoperită întimp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăziiSibiu- Nădlac.Se întin<strong>de</strong> pe 100 <strong>de</strong> hectareSitul aflat în Turdaş, Hunedoara, se întin<strong>de</strong> pe 100<strong>de</strong> hectare, are fortificaţii, cartiere, iar printre ruine aufost găsite multe vase şi statuete valoroase. „Un sistem<strong>de</strong> apărare din acea vreme, pe o aşa mare suprafaţă, nus-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi amavut această şansă datorită autostrăzii”, a <strong>de</strong>clarat SabinAdrian Luca, coordonatorul cercetărilor.EXPLOZIVDescoperirea din Româniacare arată ce se petreceape vremea lui Iisus la noi înţară. „Istoria ţării noastre seva îmbogăţi”Petrea Pietreanu, Ramona ŞtefanArheologii au făcut o importantă <strong>de</strong>scoperireromană în albia râului Mureş, în apropierea localităţiihunedorene Mintia. Pe vremea stăpânirii romane în zonăera o localitate importantă la acea vreme, care avea şi port.Apele retrase au scos la iveală numeroase piese antice.Ruinele au fost <strong>de</strong>scoperite din întîmplare, <strong>de</strong> unpescar care a dat peste o piatră funerară. În timp cecăutau monumentul ca să îl recupereze, arheologii<strong>de</strong> la muzeul din Deva au găsit şi alte piese.„În albia Mureşului am <strong>de</strong>scoperit mai multe fragmenteromane, câteva monumente, un picior <strong>de</strong> vas dinan<strong>de</strong>zit, datate cam la 1800-1900 <strong>de</strong> ani în urmă,sec 2-3 după Hristos”, spune Marius Barbu - arheologCa să scoată pietrele romane în greutate <strong>de</strong> peste otonă, conducerea muzeului a fost nevoită să urmezeScrieri <strong>de</strong> 7.000 <strong>de</strong> ani în aceeaşi zonăCivilizaţiei Turdaş îi aparţine şi cea mai veche scrieredin lume (aproximativ 7.000 <strong>de</strong> ani). Este vorba <strong>de</strong>sprecelebrele tăbliţe <strong>de</strong> lut (foto) <strong>de</strong>scoperite, în anul 1961,la Tărtăria, localitate situată între <strong>Al</strong>ba Iulia şi Orăştie.Acestea sunt inscripţionate cu semne asemănătoare cucele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puţin o mie <strong>de</strong>ani mai vechi <strong>de</strong>cât orice alfabet. Scrierea a rămas,<strong>de</strong>ocamdată, ne<strong>de</strong>scifrată.tot felul <strong>de</strong> proceduri şi, mai mult, să caute o firmăcu utilaje care să poată ridica asemenea greutăţi.„A i<strong>de</strong>ntificat <strong>de</strong> asemenea o piesă foarte valoroasă,suntem aici cu oameni <strong>de</strong> specialitate care ne ajutăsă o extragem din Mureş, o vom duce la muzeu astăzişi va intra într-o primă etapă <strong>de</strong> restaurare şi curăţireprimară şi va fi expusă în colecţia lapidarmului caresperăm la 1 noiembrie să fie vizitabilă”, a <strong>de</strong>clarat LilianaŢoloş - manager Muzeul Civilizatiei Daco-RomaneArheologii spun că în această zonă era o localitateromană însemnată, numită MICIA, apărată <strong>de</strong>un castru. De-a lungul timpului, Mureşul şi-aschimbat cursul, a acoperit o bucată din aşezare şiacum seceta a făcut ca ruinele să fie <strong>de</strong>scoperite.După ce specialiştii vor curăţa şi restaura piesele,acestea vor fi expuse la muzeul <strong>de</strong> istorie din Deva.www.oglinda<strong>literara</strong>.roSursa: Antena 3.Sursa foto: Antena 38619
- Page 4:
PSEUDOJURNALEUGEN IONESCU - PATRU D
- Page 8:
RESTITUTIOEXCLUDEREA LUI FREUD DIN
- Page 13 and 14:
ASPECTE URMUZIENE ÎN PROZALUI ROMU
- Page 16 and 17:
EVENIMENTDESPRE ARDEREApărut în c
- Page 20 and 21: AMINTIRIel urgent, era la secţie,
- Page 26: EVENIMENT„Dor de Bucovina” de C
- Page 29 and 30: GeorgePetrovaiFantasticul, magicul
- Page 31 and 32: VISURILE ŞI AMINTIRILELUI DUMITRU
- Page 33 and 34: www.oglindaliterara.roNOTESCAVALERU
- Page 35 and 36: De ce critică?OPINIIÎn ultima vre
- Page 39 and 40: GABRIELDRAGNEAPOEZIEGHEORGHEANDREI
- Page 43 and 44: În exclusivitate, pentru „Oglind
- Page 46 and 47: NOTESVerva umorului: Păun Condruţ
- Page 48: ESEUPanait Istrati - Între datorie
- Page 51 and 52: Ali Podrimja(Gjakova, 1942-Paris, 2
- Page 54 and 55: AESOTERICAEContradicţii,paradoxuri
- Page 57 and 58: DESPRE FRĂŢIA LUMINII ŞIEVANGHEL
- Page 59 and 60: MISTRAL ŞIALECSANDRI, DOIPRIETENI
- Page 61 and 62: Florina Ilis, Cinci nori coloraţi
- Page 63 and 64: memorie…”).Păşesc în teritor
- Page 65: Oraşul-tatăCa o mamă nepregătit
- Page 72 and 73: EmilyWillsEmily Wills a scrisdouă
- Page 74: NOTESAPROAPE UNDERGROUNDMariana Vic
- Page 77 and 78: Omagiu academicProfesorului George
- Page 79 and 80: POEZIIEugenia RadaIoniTAMIRELAALDEA
- Page 81 and 82: DEZVĂLUIRIModelul iconografic al a
- Page 83 and 84: Ion Minulescu - SlatinaESEUPământ
- Page 85 and 86: POEZIICOSMINPARGHIEFLORINAISACHEIon
- Page 88 and 89: ESEUDESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA
- Page 90 and 91: RECUPERĂRIConfruntarea spirituală
- Page 92 and 93: ATITUDINIŞI IO AM FOST LAROŞIA MO
- Page 94 and 95: CONFESIUNIOdiseea plăcilormemorial
- Page 96: LECTORARTA ROMÂNEASCĂArta române