de Al.Florin Ţene - Oglinda literara

HUMORISTICAPOŞTALIONGheorghe Andrei NeaguAşa cum v-am obişnuit, îmi permit din când în când să vă ocuptimpul şi spaţiul cu răspunsuri ce cred că sunt necesare pentru trezireala realitate a truditorilor de pe ogorul cuvântului.Aşa se face că domnul Răzvan Ducan este în capul listei cu„Imnul foarte naţional al României”. Pentru că încă îl mai stimez peacest domn, îi atrag atenţia că versul de tipul „deşteaptă-te, scufiţă dinpădure/ şi lup, deşteaptă-te şi tu bunică/ în ţara asta vânătorul stă/ cupuşca-n mână, tremurând de frică”. Nu au loc în structura poematicăde calitate. Nu ştiu cât de foarte naţional este imnul României dar atuncicând autorul îşi permite „să glumeze” cu versuri de tipul „deşteaptăte,şi traficant de droguri, / şi de copii români să te deştepţi,” sau„deşteaptă-te organizare teroristă, că de rapoarte nu se ţine cont/…..deşteaptă-te, tu fluture pe lampă,/ şi şobolanule de prin canale,” şimulte alte asemenea enormităţi, încep să mă gândesc dacă nu cumvadomnul Răzvan Ducan a luat-o razna. Cum să spui tu „deşteaptă-te,şi bangladezule, că-i bine”?!!! Este adevărat că în textul dumnealui,românului i se cere „însomnolire” la mişto iar ţiganilor, kurzilor, evreilor,triburilor hutu şi tăietorului de frunze pentru câini li se cere în aceeaşitentă miştocărească să se deştepte în locul românilor. Curat murdarcoane Ducan! Iar atunci când nu ţi cont nici de punctuaţie, mă întrebdacă nu îndemnul „deşteaptă-te şi traficant de droguri”, nu a prinscumva viaţă. De ţi-ai permis să te adresezi cu un asemenea text sprepublicare.Dar să trecem şi la un alt poet îndrăgostit până la cancer în„Metastaza iubirii”, unde zice „ai fireşte ochi albaştri, gura dulce, părulîl ai, / şi un voal croit cu grijă de vreun maestru de strai/”. Don’Ghiţă,chiar ai crezut că aşa se face poezia? De fapt până şi pe dumneata teîncearcă îndoiala „nueşti spin, eşti floarerară, clipa viedintr-o poză/ poeziaşchiopătează şi –uneori se schimbă-nproză”. Domnulepoet nu şchiopăteazănumai poezia ci şiregulile gramaticale!Mai bine „pixul obositîn noadă …” din „Elegie de vară”, ţi l-ai înfige direct în rimă.Dar să trecem şi pe la domnul Ştefănescu Dumitru Cristian, careprin poeziile sale vrea să ne convingă că „frumosul mă mişcă şi sufletulîmi cântă/ dansează şi ritmul e-atât de frumos/ inima îmi bate, dorinţăm-avântă/ mă ridic în picioare, nu mai stau pe jos. M-ai doborât! Îmipermit să stau pe jos fiind de-a dreptul năucit, de ce oare spui şi înpoezia „Renunţare”, „un imortal, chiar astăzi a murit/ de bună voie,el a ales să plece…..” Habar n-am cum îi moare imortalul domnuluiŞtefănescu, dar nu cred că simpla înşiruire de cuvinte înseamnăpoezie.Şi o să închei în repriza aceasta cu doamna Maria Şerban Silivaş,care îl maculează pe Brâncuşi în poezia „Măiastra” aşa cum rar mi-afost dat să întâlnesc. Ia, ascultaţi, acilea: „a poposit în pluţile din vale/s-a pitulat în nucii din Hobiţa,/ l-a întâlnit pe Costăin în cale, / şi au plecatîn lume cu trăistuţa/”. Doamnă Silivaş, aveţi umor! Mi-l şi imaginez peBrâncuşi cu puţa goală în nuci ca să rimeze cu trăistuţa” Dar nu ştiucine-i Costăin! O fi acolo în cimitire cum ziceţi dumneavoastră, sau înfoşnetul din zăvoi? Vorba e că am aflat că pe maestrul îl doare zborul,când suie la ceruri ca să cânte pentru noi. În plus, după ce m-am dumiritcu rima la trăistuţa, nu înţeleg de ce în versul final, maestrul este aici,că mai marii lumii îi aduc cinstire, dar când suie sus la ceruri „ea cântăpentru noi” aduce în prim plan şi o schimbare de sex. Poate nu ştiţidumneavoastră, dar maestrul era tare şi la acest capitol.Mă opresc aici şi promit să revin pentru că asemenea gen depoezie se tot plimbă pe la poarta redacţiei noastre.Scrisoare către…Caragiale. De…Dan MihăescuDan MihăescuDan Mihăescu este un prieten de peste patru decenii. Trebuiesă mărturisesc că admiraţia mea pentru talentul său uriaş este dublatăfără rezerve de respectul meu pentru…omul Dan Mihăescu. A încercasă faci referire la schiţele, scenetele, scenariile, sau emisiunile salede televiziune va fi pentru…istorici. Un volum imens, de o calitateexcepţională, îl plasează în vîrful umorului românesc din a douajumătate a secolului XX şi începutul acestuia.Acum i-a scris o scrisoare lui…Nenea Iancu. Lectura scrisoriieste edificatoare şi o recomand cu toată căldura. Bravos, Musiu !Dragă nene Caragiale,Stimate nene Iancule, ambetat de tristeţe şi turmentat descumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că cemă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţacă satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cucele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere,bagabonţi etc. Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentrucopii, scenarii de desene animate.Eşti mărunt, neicuşorule! Ia hai, să tecocoşez cu niscaiva exemple. Matale ştii cât ar costa acum o masă la“Iunion”? Şi câtă verzitură îi lipeşti pe frunte manelistului minune, careţine acuma locul lui I.D.Ionesco? Şi să te văd eu dacă ai corajul să viipe jos de la “Iunion” acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga.Heavy metal! Dacă ai vedea cine-i acuşica în fruntea bucatelor, te-aiînchide la “Gambrinus” şi nu te-ai trezi din beţie decât să te închini.Suntem o ţară penală, meştere. De la prezidenţie la govern, toatemangafalele cu foncţii, sunt în libertate condiţionată. Nu ştii cum şi câtse fură. Răcnesc gazetele de vuiesc Carpaţii! Şi toate oalele sparte leplăteşte poporul acesta de coate goale, care nu mai visează casteleîn Spania.Visează căpşuni. S-au înmulţit nesimţiţii şi proştii şi vorbamatale: “Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!” ZiceaNae Ipingescu:”Să nu mai mânânce nimeni din sudoarea, bunioară,unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază numai poporul la masă căel e stăpân”. Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie şi totatâta ar vrea să-şi lase ţara. O să zici că le crapă obrazul aleşilor? Ei,aşi! Unde este Rică Venturiano cu “Angel radios”? E timpul cocotelor.Ziţa, Veta, Joiţica, Didina sau Miţa Baston au fost sfintele-sfintelor.Paraşutele au acuşica golaveraj la televizor şi poşete cu preţ degarsoniere. Să vezi filme deochiate, nene Iancule! S-a uitat şi Bubicoal meu la o emisiune şi de atunci nu mai latră. Guiţă! Domnul Goe eticsit de droguri şi mamiţa vorbeşte la telefon, la linia fierbinte. ConulLeonida şi soaţa şi-au depus pensia la pubelă, de unde şi mănâncă,Tipătescu este Naşul mafiei judeţene, Dandanache face tocşouri deseară, jupân Dumitrache zis “Titircă inimă rea” e primar şi milostiveştecu terenuri moca toate rubedeniile. Se face Capitală până la matale laPloieşti, numa’ borduri şi mijlocul rămâne aşa cu gropi, cu mahalalefără apă şi canal, fără buleftrică. Caţavencu combate la gazetă contramarilor corupţi, el fiind curat deoarece până şi banii lui au fost spălaţi.Ghiţă Pristanda e finanţist acu’,din negoţul cu maşini furate, alte faptenecurate ca şi şpăgi nenumărate. Până şi frizerul Nae Girimea seminunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă şi câţi politicieni devalută. O soţietate fără prinţipuri, morală şi cinste. Prezidentul joacăromanes, la televizor, cu mondialii lui şi este ca o mamă pentru famelie,adecă frate, fete şi ministră favorită sau altele slabe la refuz, proaste,obraznice dar capabile. De orice ! S-au umplut astea de money, camine de credite şi nimănui nu au a da socoteală. Justiţia română erape când nu se vedea, azi o vedem şi nu e. Că te întrebi ca proastadin lemne, unde e miliţia să aresteze poliţia ? În ţară, băieţii deştepţi lamatrapazlâcuri, au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazelelor până la două mii paş’opt. Se fac mafioţi unii pe ăilalţi şi mă jur pecursul valutar, că au dreptate toţi. Dacă nici ei nu s-or şti între ei?…Altminteri e”criză teribilă,monşer”.Dacă ai cunoaşte Parlamentul deacum i-ai dedica”Năpasta”, promisiunilor guvernului, schiţa “1 aprilie”,Justiţiei “Lanţul Slăbiciunilor”, vieţii noastre politice, „D-ale carnavalului”,scrisoarea către FMI şi Consiliul Europei este „Scrisoarea pierdută”, iarviitorul nostru poate fi asemuit cu “O noapte furtunoasă”. Ăi mai mari dinfruntea bucatelor îi îndeamnă pe tineri, ca pe vremea lui Lenin: „Invăţaţi,învăţaţi, ca din ţară să plecaţi fiindcă acilea vă rataţi!” Fetele daulovitură, când prestează pe centură. Şi după, dacă au noroc, iau Irinei,îi aburesc, îi fac taţi, sunt mici, purii dar bogaţi. Egzistă nişte unii care ziccă suntem “Ţara lui Caragiale”. Ei, aşi! Moravurile de pe vremea mataleerau…parfum. Şi atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea!Cică dă-i Doamne mintea românului de pe urmă şi pe urmăvotează la fel. Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atuncicând ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate, câte nimic. Înfruntea soţietăţii s-au aburcat mitocanii şi nu le poţi bate obrazul,întrucât (tot matale ne-ai învăţat) că mitocanul se naşte jignit. Încolo,ne e frică că ne-am născut în România şi o să murim în Becalia sau înBăsecia Chiorului ! Dar să fim optimişti, că dacă nu murim o să fie şimai rău! Bravos naţiune !8626 www.oglindaliterara.ro