EmilyWillsEmily Wills a scrisdouă colecţii <strong>de</strong>poezii, „Abatereamării” (2000)şi „Developândnegativul” (2008),ambele cărţipublicate <strong>de</strong> cătreRialto. A câştigatpremiul pentrupoezie Frogmore 2012, iar operelesale sunt publicate extensiv înreviste. Emily Wills trăieşte înGloucestershire un<strong>de</strong> lucrează camedic generalist.Tânăr dormind în trenLumina aruncată asupra somnuluitău odihnitoreste ameţitoare şi plină <strong>de</strong> reflexii,faţa ta adăpostită <strong>de</strong> vântfolosind drept pernă caracteru-idiafan pe geamuri murdareaşa că dormi pe acoperişuri albe <strong>de</strong>fabrică, inspiri înrafinării, turnuri <strong>de</strong> răcire – expiriîn canale maro mănoase. Trepi<strong>de</strong>zişi-ţi apleci capulprintre clădiri înalte şi beton,un<strong>de</strong> pereţi acoperiţi <strong>de</strong> grafitti cumesaje furioaseîţi pătează pentru un momentobrazul moaleşi sârma ghimpată înfloreşte caarborele fluturilor în părul tău.Visându-ţi propriile poveşti rămase–cum au ajuns să fie făcute terci subpista <strong>de</strong> aterizare –dormi între bagajele stocate şifragila imprejmuirea gratiilor: dormi în timp în ce vinecontrolorulcare acum ar trebui să te trezească,dar se opreşte,şi te lasă în continuare să dormi,în timp ce scanează cu ochiul minţiicopilul ghemuit pe care şi ea l-alăsat în urmă.EroziuneCând ajung în dreptul ultimei cotituridin drumceea ce văd este această casă,poteca şerpuitoarece se târăşte dinspre plajă, cemprejmuieşteun loc potrivitTRADUCERIîntre sforile noastre pentru rufe,recolta <strong>de</strong> napi sue<strong>de</strong>zi a lui Jim,şi câmpul lui Curnow, plin cu violete,anemone, sol infertil.Ce văd acum este această potecă <strong>de</strong>pe stâncă, marginile salecare-ţi spun „nu te uita în jos”,drumurile <strong>de</strong> ocolire abrupte,incercările <strong>de</strong> a crea garduri din fire,şi, între cătinele înclinate,privelişti <strong>de</strong> alunecări <strong>de</strong> nămol.Ce aud este consimţământul lent alcastelului <strong>de</strong> nisip,al zidurilor cu pietricele şi stâncă,năpădirea cerului asupra câmpului,şi plaja, cu pietre ca petalelece se <strong>de</strong>zrădăcinează la fiecare flux,în timp ce o că<strong>de</strong>re în golse apropie încet <strong>de</strong> uşa mea <strong>de</strong> laintrare înţepenită.Gaură în inimăEste felul în care rujul ei este oculoare puternică, rozaliu sau rozaprinscând afară este noiembrie. Estemarginea dreaptă şi neagrăa hainei sale, felul în care păşeşte.Este felul în care şi-a învăţat gura,dar nu şi ochii,să zâmbească, în timp ce este înaltă parte. Este acel poem pe carel-a scris<strong>de</strong>spre foamete şi sărutări, cu doaro mică aluzie laSpecial Care. De aceea are serilelibere, acum,şi nu se uită niciodată în cărucioarele<strong>de</strong> copii. Este felul în care, dacălimbile ar putea să <strong>de</strong>a o formă,ea ar răspun<strong>de</strong> „zile bune şi rele”.De aceea lăsămverbele conjunctive folositeîmpăturite cu grijă afară,ocolind nerăsuflarea gri-albăstruiepe care ea nu o poartă în braţe.Te-ntreb cum este posibil să fiiartist dacă nici măcar nu-ţi placculorileaşa că îmi arăţi bucla râuluimişcarea pe care pensula ar face-onituită-n mână, pironită <strong>de</strong>încheieturăprinsă-n balamale <strong>de</strong> compasulumăruluiiar centrul acestor curbe <strong>de</strong>senate-naerstrăpung un<strong>de</strong>va între coasteîn pragul inimiiaproape <strong>de</strong> os.PaulineKirkPauline Kirklocuieşte în York,şi este autoareaa trei romane:Waters of Time(Apele timpului),The Keepers(Gardienii) şi FoulPlay (Joc murdar),ultimul dintre elefiind scris subpseudonimul PJQuinn. Zece dintre colecţiile sale<strong>de</strong> poezii au fost publicate, inclusivWalking to Snailbeach: Selected andNew Poems (Mergând spre plajamelcilor: Poezii noi şi alese) (edituraRedbeck). Poeziile, poveştile şiarticolele sale au fost publicate înmulte antologii. Este editoarea aFighting Cock Press.Dimineaţă <strong>de</strong> noiembriePe când roţile trenului nostru alunecăşi scărţaie,privim la copaci sculptaţi în gheaţă,şi la trestii ca pene îngheţate.Dincolo <strong>de</strong> căldura maşinilor şi acaselor,orizontul şi valea râului se contopescîntr-un tablou chinezesc <strong>de</strong> ceaţă şichiciură.Ceva <strong>de</strong>vine altceva:acel mesteacăn o lumânare aprinsă,acest iaz un geam spart. Încetinim,şi lângă şină băltoacele secristalizeazăîn crăpături ca o pânză <strong>de</strong> păianjen.Cerul este ca o bunătate cu frişcă,pământul, un şerbet pal <strong>de</strong> limetă,iar eu – în drum spre înmormântareata –sunt la fel <strong>de</strong> lacomă ca un copil săsavurez<strong>de</strong>liciile unei noi zile pe care tu le veipier<strong>de</strong>.Hrana <strong>de</strong> la patru dimineaţa(Waka – poem japonez)Dincolo <strong>de</strong> fereastrăCrengile <strong>de</strong> măr oftează, încadrândo lunăÎncercuită în gheaţă. Chiciura<strong>Al</strong>beşte un iaz, dar aici totulEste căldură, un cocon <strong>de</strong> pace.Aceste poeme sunt traduseîn cadrul ProiectuluiInternaţional Poetry PRO,coordonat <strong>de</strong> Lidia Vianu,Director al Masteratului pentruTraducerea Textului LiterarContemporan - UniversitateaBucureşti, http://mttlc.roTraduceri <strong>de</strong> <strong>Florin</strong>aSămulescu8620 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
Gheorghe Neagu – ARŞIŢA DIN PLOICRITICEConstantinGherghinoiuApărută la eduturaTipoMoldova, în condiţii grafice<strong>de</strong> excepţie, în colecţia <strong>de</strong> bunăcalitate, Opera Omnia, iniţiată <strong>de</strong>poetul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i generoase AurelŞtefanachi, antologia Arşiţa dinploi vine să ne <strong>de</strong>a o imagineaproape exactă a ceea ce esteGheorghe Andrei Neagu în poeziaromânească actuală.În primul rând două vorbe<strong>de</strong>spre proiectul lui AurelŞtefanachi. Cred că poetul <strong>de</strong> laIaşi a avut în ve<strong>de</strong>re, în momentulîn care a pornit proiectul respectivo strângere laolaltă a unor scriitoripoeţi dintr-o anumită zonă a ţării, cu scopul <strong>de</strong> a vorbiliteraturii române <strong>de</strong>spre valori scriitoriceşti uitate şiabandonate într-o provincie care nu mai este <strong>de</strong>multlocul un<strong>de</strong> nu se întâmplă nimic.Cred, <strong>de</strong> asemenea, că ilustrarea activităţii literarea unei provincii <strong>de</strong> multe ori mai productive şi maisemnificative <strong>de</strong>cât centrul literar, a statprintre obiectivele proiectului.I<strong>de</strong>i generoase, i<strong>de</strong>i care vorbesc<strong>de</strong>spre un alt mod <strong>de</strong> a privi raportul dintrecentru şi margine în ceea ce priveşteliteratura română actuală.Cartea lui Gheorghe Neagu începe<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> spectaculos: cu o formulă <strong>de</strong>titlu <strong>de</strong> tip oximoronic, menit să surprindă,dar şi să semnifice lucruri mai <strong>de</strong> adâncime<strong>de</strong>cât am fi dispuşi să acceptăm. Primultermen al oximoronului vorbeşte <strong>de</strong>spre otemperatură înaltă, o vârstă a pârjolirii, aar<strong>de</strong>rii interioare până la <strong>de</strong>sfiinţarea euluipoetic.Celălat termen al relaţiei vorbeşte<strong>de</strong>spre fertilitatea apei, <strong>de</strong>spre posibilitatea<strong>de</strong> a stinge setea şi pârjolul interior al poetului şi intituireaunei stări propice rodului bun.În ce priveşte conţinutul antologiei, pentru căbănuiesc, este vorba <strong>de</strong>spre o antologie <strong>de</strong> autor,surprin<strong>de</strong> prezentarea poeziilor una după alta, fără aconsemna din ce volum sunt ele selectate. Dacă ar fiun volum conceput strict pentru a onora colecţia, am<strong>de</strong>scoperi mai multă omogenitate a conţinutului. Darîn cuprinsul cărţii găsim poezii <strong>de</strong> dragoste, meditaţii<strong>de</strong>spre unul sau altul dintre aspectele eului poetic,catrene inspirate <strong>de</strong> un eveniment sau poate numai <strong>de</strong>o trăire <strong>de</strong> moment a autorului, satire, visuri, închipuiripoetice. Toate aşezate în pagină pentru a contribui lascrierea unei autobiografii lirice <strong>de</strong> calitate.Grija poetului nostru pentru simboluri esteevi<strong>de</strong>ntă. Pornind <strong>de</strong> la titlul antologiei, Gheorghe Neagune prezintă poeme <strong>de</strong>pre coacere, <strong>de</strong>spre ploia văzutăca o hienă lichidă care să curăţe gunoaiele zilei şi alesufletului însetat <strong>de</strong> absolute (pagina 111): Apa a căzutînvinsă din zborul/ Către înalt. Plouă…/ Nicio secundănu mai poate/ Zbura către înălţimile cerului tău./ Iarploaia, ca o hienă lichidă/ Strânge sub mantia ei toate/Gunoaiele străzilor noastre obscure./ În pragul sufletelorlor, oamenii/ Îşi lasă porţile, uşile <strong>de</strong>schise,/ ca o invitaţiepentru măturătorul lichid/ Să le cureţe sudorile/ Cândtru<strong>de</strong>sc să nu facă păcate./ Şi atunci mă întreb:/ -De cenu laşi hiena lichidă/ Şi-n sufletul tău?Într-o asemenea poezie care se doreşte o explicaţiea rosturilor poetului şi a relaţiei lui cu ploaia şi cuar<strong>de</strong>rea/ arşiţa, surprin<strong>de</strong> nu doar reprezentarea ploii cawww.oglinda<strong>literara</strong>.roo hienă care înghite pe nemestecate lumea şi păcateleei, ci, mai ales, i<strong>de</strong>a că ploaia are menirea <strong>de</strong> a spălaşi sudoare bietului om care tru<strong>de</strong>şte să nu facă păcate.Iar întrebarea adresată divinităţii în final schimbă radicalperspective poetică asupra ploii.În altă poezie care are acest titlu aflăm că ploaiaeste echivalentă cu înfiinţarea lumii, cu logosul originar(pagina 68): Ploaia-mi vopsise privirea/ <strong>Al</strong>şergîng cugleznele subţiri/ Pe trupul somnolent:/ Iar vântul violent/ O răsucea ca un nebun <strong>de</strong> toartă/ Şi-o împingea pepoartă…/ Din vise/ Plete-mi <strong>de</strong>spleteam/ Şi bucurii dinape,/ Din zboruri u<strong>de</strong>,/ La geamul tău strângeam./Din câte păsări e făcută să zboare/ O ploaie <strong>de</strong> cuvintelucitoare?În acest moment ştim exact cum stăm. Ploaia<strong>de</strong> cuvinte lucitoare este zburătoarea <strong>de</strong> la streaşinasufletului nostru. Şi tot acolo îşi face ea cuib. Un cuib cao Ar<strong>de</strong>re (pagina 171): M-am spovedit/ Te-ai spovedit/Ce aventură/ Şi cât <strong>de</strong> multe am aflat/ Înainte <strong>de</strong> a neiubi/ Ţi-am dăruit/ Aşteptându-ţi dorul/ Şi ne-am trezit/Cuprinşi <strong>de</strong> dorul/ Unui alt început/ Oare ce mai rămâne/După atâta ar<strong>de</strong>re <strong>de</strong> tot?Găsim în cartea lui Gheorghe Neagu<strong>de</strong>stule texte care îşi află cauza într-oîntâmplare sau într-un fapt <strong>de</strong> viaţă aparentbanal. Faptul <strong>de</strong> a face din asemenea faptepunct <strong>de</strong> plecare în poem constituie untalent major, prea puţin prezent în liricaromânească actuală.Gheorghe Neagu ve<strong>de</strong> în Camera <strong>de</strong>gardă (pagina 163) o Românie posibilă încare medicii sunt şi ei nişte bieţi oamenisupuşi aceloraşi legi ca şi pacienţii lor,aripa unei păsări este prevestirea unui altînceput (pag. 109), oul (104) este doarpromisiunea unui poem epocal pe cale <strong>de</strong>a <strong>de</strong>veni eu, şi tot aşa până când paginaeste invadată <strong>de</strong> două imagini plecatedincolo.Mama şi tata sunt pentru Gheorghe Neagu zeiitutelari ai spaţiului liric. Mama apare în poezia Scrisoare<strong>de</strong> dincolo (pag. 141): Mamă, dincolo <strong>de</strong> mormântul tău/Se ceartă două vrăbii.../ Mamă, dincoace <strong>de</strong> mormântultău/ Peste gardul ţintirimului/Şi-au atârnat femeile dinsat/ Nădragii bărbaţilor/ Să se usuce la soare./ Şi un<strong>de</strong>mieste oare, mamă, soarele?, pentru ca peste câtevapagini lamentoul să capete un sunet mai pur, mai <strong>de</strong>dincolo, ca la pagina 209.În poezia Crucea ( pagina165) găsim aceste gânduriîn formă lirică pură: Dragă tată/ Nu mă mai aştepta laPorţile Raiului/ N-am ce să caut acolo/ Pentru că o bunăparte din mine/ n-am putut-o căra/ pentru că n-amavut bani pentru luntraşul/ care-şi mărise tariful/ dragătată/ niciodată nu ai crezut/ că pot avea toate ale mele/când voi ajunge lângă tine/ mai gol ca un prunc/ şi maisărac <strong>de</strong>cât Iov/ dragă tată/ nu mă mai aştepta la PoartaIadului/ fie şi numai pentru că diavolii/ nu mai sunt nişteîngeri pierduţi/ şi nici pentru că între tine şi mine/ stămărturie doar o cruce/ şi aceea <strong>de</strong> lemn.Dincolo <strong>de</strong> simbolistica mărturisitoare a crucii seaflă realitatea care îl trage continuu <strong>de</strong> mînecă pe poetulnostru. Şi dacă singur ar spune că nu are legături cucatrenul <strong>de</strong> sorginte epigramistică sau mai adânc, veninddirect <strong>de</strong> la Omar Khayam, Gheorghe Neagu se ilustreazăfrumos în acest gen. Sigur, nu voi spune aici nimic <strong>de</strong>sprecatrenele în care Nicky Apolzan este trimis la reciclare,totuşi nu mă pot împiedica să nu remarc sfichiul greu alunor versuri precum acestea: De când a lăsat paharul/Îi cam sare <strong>de</strong>s muştarul/ Ce-i Virgil, Virgil răsare/ Laî8621
- Page 4:
PSEUDOJURNALEUGEN IONESCU - PATRU D
- Page 8:
RESTITUTIOEXCLUDEREA LUI FREUD DIN
- Page 13 and 14:
ASPECTE URMUZIENE ÎN PROZALUI ROMU
- Page 16 and 17:
EVENIMENTDESPRE ARDEREApărut în c
- Page 20 and 21:
AMINTIRIel urgent, era la secţie,
- Page 26: EVENIMENT„Dor de Bucovina” de C
- Page 29 and 30: GeorgePetrovaiFantasticul, magicul
- Page 31 and 32: VISURILE ŞI AMINTIRILELUI DUMITRU
- Page 33 and 34: www.oglindaliterara.roNOTESCAVALERU
- Page 35 and 36: De ce critică?OPINIIÎn ultima vre
- Page 39 and 40: GABRIELDRAGNEAPOEZIEGHEORGHEANDREI
- Page 43 and 44: În exclusivitate, pentru „Oglind
- Page 46 and 47: NOTESVerva umorului: Păun Condruţ
- Page 48: ESEUPanait Istrati - Între datorie
- Page 51 and 52: Ali Podrimja(Gjakova, 1942-Paris, 2
- Page 54 and 55: AESOTERICAEContradicţii,paradoxuri
- Page 57 and 58: DESPRE FRĂŢIA LUMINII ŞIEVANGHEL
- Page 59 and 60: MISTRAL ŞIALECSANDRI, DOIPRIETENI
- Page 61 and 62: Florina Ilis, Cinci nori coloraţi
- Page 63 and 64: memorie…”).Păşesc în teritor
- Page 65: Oraşul-tatăCa o mamă nepregătit
- Page 70 and 71: EVOCĂRIISLAMUL ŞI CREŞTINISMULNU
- Page 74: NOTESAPROAPE UNDERGROUNDMariana Vic
- Page 77 and 78: Omagiu academicProfesorului George
- Page 79 and 80: POEZIIEugenia RadaIoniTAMIRELAALDEA
- Page 81 and 82: DEZVĂLUIRIModelul iconografic al a
- Page 83 and 84: Ion Minulescu - SlatinaESEUPământ
- Page 85 and 86: POEZIICOSMINPARGHIEFLORINAISACHEIon
- Page 88 and 89: ESEUDESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA
- Page 90 and 91: RECUPERĂRIConfruntarea spirituală
- Page 92 and 93: ATITUDINIŞI IO AM FOST LAROŞIA MO
- Page 94 and 95: CONFESIUNIOdiseea plăcilormemorial
- Page 96: LECTORARTA ROMÂNEASCĂArta române