Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

cronica traducerilor · cronica tr14Codrin Liviu Cu]itaruDespre revolu]ii.O perspectiv\ iranian\Numele Daliei Sofer a devenit cu -noscut pe pia]a interna ]io nal\de carte în ultimii patru ani,de[i autoarea este tân\r\ (abia a împli nit pa -truzeci de ani) [i nu a publicat decât foartepu]in deocamdat\. Motivul popula ri t\]ii sa -le se leag\ de succesul romanului de debutThe September of Shīrāz/Septembrie înShīrāz, ap\rut în 2007. Nea[teptat de repe -de, cartea a fost tradus\ în mai multe limbi(inclusiv în român\*), ob]inând câteva premiiprestigioase [i concurând serios pen trualtele. În ciuda faptului c\ tr\ie[te la NewYork de trei decenii [i a beneficiat de o e -duca]ie umanist\ (anglofon\ [i francofon \)de prim\ mân\ (atât liceal\, cât [i universi -tar\!), Dalia Sofer nu poate fi înca drat\ u -[or în profilul cultural al noii genera]ii de ro -mancieri americani [i nici m\car în ti pa rulmai complex al postmodernismului târ ziu.Specificitatea sa – s\-i spunem – „es tetic\”deriv\ din tematica men]ionatu lui de but epic,tematic\ nu doar insolit\, din pers pectiv\artistic\, ci [i provocatoare, prin substratulistoric [i mentalist pe care-l impli c\.Sofer provine dintr-o familie evreiasc\iranian\ care, la începutul anilor optzeci,sufer\ persecu]ii teribile (pe fondul revo -lu]iei islamice), v\zându-se nevoit\ s\ emigrezeîn Statele Unite (pe când scriitoareaavea numai zece ani), cu traume psihologi -ce [i sociale. Septembrie în Shīrāz este cro -nica (subiectiv\) a momentului respectiv, o„autofic]iune” grefat\ pe un interval temporalde transform\ri radicale [i, m\car în* Dalia Sofer – Septembrie în Shīrāz. Tra du -cere de Ioana V\c\rescu. Bucure[ti: Leda-Co -rint, 2008, 2011, 400 pp.aparen]\, ireversibile. Modificarea abrupt\a unei întregi lumi se reflect\ aici – violent[i cople[itor – în decorul miniatural al vie]iipersonale, trecute (ini]iatic, epifanic, ca -thartic, formator, etc.) printr-un veritabilPurgatoriu terestru. Romanul reu[e[te s\sur prind\ remarcabil starea de teroare in -dus\ de „durata scurt\” a istoriei „durateilungi” (dac\ ar fi s\ abord\m alegoria Da li -ei Sofer prin prisma terminologiei brau de -liene). „Istoria mare”, a grupului – nev\ zut\per se –, înghite „istoria mic\”, vizibil\,Martin Schongauer:a existen]ei individuale, proiectând-o apoiîntr-un decor tenebros [i pestilen]ial, undefiecare umbr\ ivit\ fugitiv pe retina ochiuluipare o fantom\ apocaliptic\. A[ obser -va de aceea c\ principala calitate a volu muluiSeptembrie în Shīrāz r\mâne capaci tateade a crea [i între]ine o stare de ne vro -z\, pe care personajele încearc\ întâi s\ osuporte, iar, ulterior, s\ [i-o asume.Contextul istoric general – al Iranuluiislamizat – nu apare în roman decât fragmentar,prin imagini sporadice, desf\[u ra -te haotic precum piesele unui puzzle in -complet. Intui]ia cititorului [i „nara]iunea”real\, a istoriei propriu-zise, nefic]ionale,pot uni aceste puncte disparate, pentru aalc\tui, ultimativ, un tablou înfrico[\tor. La1 aprilie 1979, Iranul este proclamat repu -blic\ islamic\ (printr-un referendum), pu -nându-se cap\t revolu]iei de propor]ii înce -pute cu un an mai devreme. [ahul Moham -mad Reza Pahlavi, ultimul reprezentant –Adora]ia copiluluiÎnsemn\ri ie[ene