ursa ideilor economice · bursMartin Schongauer:Ecce homoconstituie diminuarea durerii [i a suferin]eituturor fiin]elor vii. Spre deosebire de eco -nomia capitalist\, în care valorile de baz\sunt interesul personal [i concuren]a, valo -rile de baz\ ale economiei buddhiste suntnon-eul [i compasiunea, ambele condu -când la cooperare.Economia buddhist\ distinge între va -loarea superficial\, legat\ de dorin]e [i sti -mulat\ sau chiar creat\ prin publicitate [ivaloarea real\, determinat\ de capacita teaunui bun de a satisface o trebuin]\ le gat\de un trai mai bun. Exist\ deci un consumpozitiv [i unul negativ. Viziunea buddhismu -lui este una holistic\, ce are în vedere an -samblul consecin]elor, sau externalit\]ilorpozitive [i negative, materiale [i spirituale.Ideea de cale de mijloc îndeamn\ la mode -ra]ie, optimul bun\st\rii reprezentând în -tr-adev\r o cale de mijloc între maximi za -rea [i minimizarea consumului sau a pl\ -cerii. În unele cazuri, chiar non-consumultotal poate avea consecin]e favorabile a -su pra dezvolt\rii. Dimpotriv\, supraconsu -mul, poate avea consecin]e negative atâtasupra consumatorului, cât [i a celor caresunt astfel priva]i de resursele necesare.Buddhismul asociaz\ mul]umirea, sau sa -tisfac]ia, cu absen]a dorin]elor artificiale.Calea sa spre bun\stare implic\ reducereadorin]elor artificiale [i sus]inerea dorin ]e -lor legate de calitatea vie]ii.Cel mai mult difer\ economia buddhis -t\ de cea ortodox\ în ce prive[te con cep -]ia despre munc\. În concep]ie ortodox\,ea este un r\u necesar. Pentru angajator,este un cost ce trebuie, desigur, redus la mi -nimum, în timp ce pentru lucr\tor, ea re -prezint\ o „dezutilitate”, un sacrificiu altimpului s\u, al confortului s\u, acceptatpentru un salariu compensatoriu. Pentrubuddhism, munca are trei func]ii: a) ofer\persoanei [ansa de a-[i utiliza [i dezvoltafacult\]ile; b) îi permite s\-[i dep\[easc\egocentrismul, pentru a colabora eficientcu alte persoane [i c) produce bunuri [iservicii necesare unei existen]e convena -bile. Munca [i distrac]ia reprezint\ dou\ fa -34Însemn\ri ie[ene
]ete ale aceluia[i proces [i nu pot fi separatef\r\ a distruge bucuria muncii [i bine -cuvântarea odihnei.Scopul principal al unei politici econo -mice buddhiste nu este deci de a maximi -za produc]ia, nici munca, ci de oferi un locde munc\ util tuturor celor care au nevoiede el. În realitate, spun buddhi[tii, nici nuexist\ produc]ie, nu exist\ decât conversiuni,transform\ri, obligatoriu asociate u -nor distrugeri. Unele astfel de distrugeri suntacceptabile, altele nu. Non-produc]ia poa -te fi deci o activitate economic\ util\. A poi,produc]ia nu are neap\rat scopuri comerciale.Aceea[i produc]ie, mai ales în do me -niul serviciilor, poate fi asigurat\ fie prinschimburi comerciale fie prin schimburinon-comerciale, cum se întâmpl\ de pild\în cadrul rela]iilor de bun\ vecin\ ta te.Concuren]a este în]eleas\ ca natural\.Cînd oamenii caut\ pl\cerea imediat\, eisunt gata s\ agoniseasc\ f\r\ limite o biec -tele propriilor dorin]e [i deci f\r\ nici oconsidera]ie pentru nevoile celorlal]i. A cestinstinct ar putea fi redirijat îns\ spre o for -m\ de „cooperare artificial\” a unui grup(întreprindere) aflat în concuren]\ cu altgrup (alt\ întreprindere). Adev\rata coope -rare este legat\ de c\utarea bun\st\rii [i derezolvarea problemelor comune.Economia ortodox\ nu judec\ alege ri -le f\cute de actorii economici. Un bun poa -te fi ob]inut printr-un mijloc moral sau imoral,într-un scop moral sau imoral [i are a -ceea[i valoare. În buddhism, dimpotriv\,orice alegere are o valoare etic\, pentru c\alegerile creaz\ karma, destinul, care va a -vea consecin]e directe sau indirecte, bunesau rele, pentru fiecare individ, societate saumediu înconjur\tor. Scopul implicit al vie -]ii în economia ortodox\ îl reprezint\ celscris în Constitu]ia american\: „c\utareafericirii”. Problema st\ în aceea c\ ferici reaeste o calitate foarte vag\ [i c\ economiaortodox\ evit\ cu neavenit\ grija aspecte -le legate de de psihologie, de[i ea e bazat\de la un cap\t la altul pe concepte psihologicecomplexe (dorin]e, alegeri, satisfac -Martin Schongauer:]ii etc). De[i neglijeaz\ tocmai factorul u -man, ea se consider\ autosuficient\. Con -siderîndu-se astfel, ea nu poate vedea faptulc\ fericirea pe care o propune este unacontingent\, deoarece depinde de obiecteexterioare, pe care individul nu poate nici -odat\ s\ le st\pâneasc\ deplin.Punctul de vedere buddhist este maipu]in idealist [i mai pragmatic. Buddha a -firm\ simpli: „Exist\ suferin]\”. Este o realitateinconturnabil\. Pentru Buddha, ca -uza suferin]ei este dorin]a bazat\ pe ignoran]\.Suprimarea dorin]ei trebuie deci s\fac\ s\ dispar\ suferin]a.Economia bud dhis t\ nu reprezint\, prinurmare, decât o condi]ie necesar\ dobân -dirii unei fericiri independente de obiecteexterioare, sau cel pu]in, pentru persoa ne -le mai pu]in avan sate spiritual, a unei fericiriarmonioase.Iisus pe tronbursa ideilor economice · bursÎnsemn\ri ie[ene35