Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

More documents

Recommendations

Info

mişcarea ideilor teologice · mi28ie s\ fie dep\[ite, inclusiv dife ren -]ierea se xual\. Per soana uman\des\vâr[it\ repre zint\ dispari]iaacestei diferen]ieri, a tin gând astfelscopul divin. Într-un pasaj deo rar\ frumuse]e, Ma xim rezu -m\ aceste idei:În sfâr[it, dup\ toate acesteaune[te prin iubire [i firea creat\cu cea necre a t\ (o! minune a iubiriide oameni a lui Dum ne zeufa]\ de noi), ar\tându-se una [ia ceea[i prin posesiunea haruluica putere habitual\. Ajunsa ici, omul se afl\ întreg [i închip integral într-o întrep\ trun -dere cu Dumnezeu întreg, devenittot ce este [i Dumnezeu,afar\ de identitatea dup\ fiin -]\. (1308 B-C)Hristos, Fiul Omului, ultimulAdam, este îns\ cel care a în f\p -tuit aceasta unire a fi in]ei. El estearhetipul st\rii viitoare a între giiomeniri. Despre chestiunea îndiscu]ie, Maxim crede c\ [i dife -ren]ierea sexual\ este [tears\ înHristos, revenindu-se la o starei ni]ial\ în care, crede el, exista oalt\ mo dalitate de înmul]ire:Prin aceasta socotesc c\ aar\tat tot odat\ c\ poate exis -ta [i alt mod pre[tiut de Dumnezeupentru înmul]irea oame -ni lor, dac\ primul om p\zea porunca [inu se cobo ra la animalitate, abuzând depu terile sale. Astfel, a dep\rtat din firede osebi rea [i împ\r]irea în b\rbat [i feme -ie, de care, cum am spus, omul nu ar fia vut poate numaidecât nevoie, c\ci celef\r\ de care era poate cu putin]\ omuluis\ fi existat nu e necesar s\ persiste pururea.(C\ci «în Hristos, spune Aposto -lul, nu e nici b\rbat, nici femeie»). (1309 A-B)Scurt comentariuLa o privire superficial\ (invit pe cei ca -re au competen]e în filosofie [i limbi clasi -Martin Schongauer:Fecioara cu prunculce s\ nuan]eze aceast\ pozi]ie), ceea ce ve -dem la Filon din Alexandria, Grigore deNyssa, Maxim M\rturisitorul [i <strong>Ioan</strong> ScotusEriugena reprezint\ ni[te erori în lan]. Pen -tru început, Scriptura st\ în opozi]ie (Gri -gore însu[i recunoa[te c\ ceea ce face el senume[te specula]ie): în versetul 1,27 dincartea Genezei nu exist\ niciun indiciu ca rear sugera c\ Dumnezeu a f\cut pe om b\r -bat [i femeie într-un moment ulterior uneipresupuse prime crea]ii a „omului în gene -ral”, a „întregii omeniri cuprinse în pre [ti -in]a lui Dumnezeu”. În versetul urm\tor,Dumnezeu porunce[te celor doi s\ se în -mul]easc\ (precum îngerii?!) [i s\supun\ p\mântul: atât înmul ]i rea,cât [i munca, or ganizarea par a fideja în planul originar al lui Dum -nezeu pentru oameni. La 1:31,Dumnezeu vede c\ tot ce f\cuseera „bun”, o confirmare clar\ c\uniunea dintre b\r bat [i femeie,familia, organizarea social\, mun -c\, întreaga Crea]ie fac parte dinplanul di vin. La 2:15 se vorbe[tedin nou despre porunca de a lu -cra [i p\zi gr\dina Edenului. La2:18, în cea de-a doua versiunea nara]iunii crea]iei, Dumnezeuspune c\ o mul are nevoie de unpartener, de comuniunea cu uncel\lalt pentru a se des\vâr[i. La2:24 se spune: „De aceea va l\ -sa omul pe tat\l s\u [i pe mamasa [i se va alipi de so]ia sa; [i eivor deveni un singur trup.”Aluzia la viitoarea familie, caelement esen]ial al propriei noas -tre umanit\]i, este clar\. La fel declar\ este cea la unirea trupeas -c\ între dou\ fiin]e de aceea[iesen]\, dar diferite la nivel psihic[i fiziologic. Termenul ebraic ba -sar, tra dus prin „trup”, po a te aveao varietate mai mare de sensuri:da, el poate în semna „carne”,„trup”, dar [i „om”, „persoan\”,ba chiar „omenire”. Cu alte cuvinte,nu numai c\ aici se indi c\ faptul c\uniunea dintre b\rbat [i femeie este mij -locit\ prin corporalitate, ba chiar impo si -bil\ f\r\ aceasta, dar se spune [i c\ rezulta tulacestei u niuni este: 1. o conexiu ne indisolubil\ între cei doi, atât de adân c\, încâtscoate la iveal\ esen]a lor comu n\ – „uma -nitatea, basar”, des\vâr[indu-i. De la ex -cla ma]ia din versetul precedent, atunci cândAdam observ\ c\ E va este „car ne din car -nea mea”, deci o alt\ fiin]\ uma n\ de careîl leag\ o identitate trans cendent\, cercul eînchis acum, când omul î[i reg\se[te uma -nitatea, dar într-un mod diferit, prin tr-un focÎnsemn\riie[ene
Martin Schongauer:Fecioara cu prunculpurificator al iubirii; 2. o nou\ per soan\,un copil care va fi semnul familiei unite, aliubirii [i al comuniunii dintre genera]ii, ocomuniune a memoriei, tradi]iei, istoriei.Nu numai c\, în doar câ te va cuvin te, Scrip -tura ofer\ un prim argu ment pentru indiso -lubilitatea c\s\toriei [i pentru considerareauniunii conjugale ca având un rol unitiv [iprocrea tiv (niciodat\ separate unul de cel\ -lalt), dar, într-un sens mai larg, ea descrie tai -na iubi rii, originea [i destinul final al omului.Apoi, întreaga Tradi]ie a Bisericii st\ îm -potriva acestor comentatori. Aici îns\ meri -t\ eviden]iate câteva nuan]e: probabil subinfluen]a lui Grigore [i Maxim, probabil [i alui Origen, este drept c\ mult timp s-a spusdespre c\s\torie c\ este „un remediu pentruconcupiscen]\”, un soi de compromismenit a „st\pâni” înclina]ia spre p\cat, darnecesar [i conserv\rii speciei umane. Bise -rica a avut o atitudine ambigu\ fa]\ de sexu -alitate, iar reflec]ia asupra erosului ca mij -locitor al iubirii [i des\vâr[irii a fost multtimp destul de timid\. Consensul [i pozi]iaoficial\, îns\, nu au înclinat niciodat\ sprea considera sexualitatea [i/sau diferen ]ie -rea sexual\ c\ fiind consecin]e ale C\derii.Convingerea Bisericii a fost mereu, chiar da -c\ uneori accentele au fost destul de pu]inatractive pentru era post-Romantism, c\scopul c\s\toriei este dublu: uniunea [i pro -crea]ia. În secolul al XX-lea, reflec]ia se îm -bo g\ ]e[te considerabil, punând într-o lumi -n\ mai accentuat\ aspectul pozitiv al ale ge -rii vie]ii conjugale, c\ o op]iune pentru opersoan\, ca un angajament total, definitiv,prin care cineva se d\ruie[te altcuiva, cu u<strong>nr</strong>espect sacru fa]\ de trupul [i sufletul celui -lalt, elemente unite indisolubil în per soanasa. Sintetizând dou\ mii de ani de c\ut\ri,Catehismul Bisericii Catolice din 1993 vaproclama caracterul trupului ca templu alDuhului Sfânt, element bun, voit de Crea -t or, vrednic de cinste, menit s\ învie.Apoi:„B\rbatul [i femeia sunt crea]i, a di c\ vo -i]i de Dumnezeu: într-o perfect\ egalita -te c\ persoane umane pe de o parte, iarmişcarea ideilor teologice · miÎnsemn\riie[ene29
Page 1 and 2: seria a treia,an IV, nr. 2,februari
Page 3 and 4: Cultul valorilor na]ionaleOri de c
Page 5 and 6: Martin Schongauer:care nu a tr\it d
Page 7 and 8: Chiar [i atunci când e împietrit
Page 9 and 10: ]ie republicii [i ate is mului, imp
Page 11 and 12: teva rânduri despre {tefan Procopi
Page 13 and 14: Martin Schongauer:in]\ [i Tehnologi
Page 15 and 16: Martin Schongauer:nistru, pre[edint
Page 17 and 18: Însemn\ri ie[eneMartin Schongauer:
Page 19 and 20: l\ a mizei simbolice din acest roma
Page 21 and 22: care Carnap o cite[te: „exist\ ce
Page 23 and 24: Martin Schongauer:teologiei, întru
Page 25 and 26: Cer a[ vrea s\ fiu eu, ochi f\r\ nu
Page 27 and 28: Martin Schongauer: Sfântul Bartolo
Page 29: cru r\mâne înv\luit în mister. D
Page 33 and 34: nivelul --unei mari taine, care imi
Page 35 and 36: ]ia activit\]ilor economice în ob]
Page 37 and 38: ]ete ale aceluia[i proces [i nu pot
Page 39 and 40: Iacob Laz\r:Floarea soareluinoscuse
Page 41 and 42: me de acurate]e a propriilor semnif
Page 43 and 44: Martin Schongauer:Na[terea
Page 45 and 46: meseria de a citi · meseria deMart
Page 47 and 48: meseria de a citi · meseria deMul]
Page 49 and 50: meseria de a citi ∙ meseria de46S
Page 51 and 52: meseria de a citi ∙ meseria deMar
Page 53 and 54: controverse ∙ controverse ∙ co5
Page 55 and 56: controverse ∙ controverse ∙ coD
Page 57 and 58: eminescologicale ∙ eminescol54N.
Page 59 and 60: eminescologicale ∙ eminescol56[it
Page 61 and 62: eminescologicale ∙ eminescol58tic
Page 63 and 64: caragialiana · caragialiana · car
Page 69 and 70: meridiane şi paralele · meridi66G
Page 71 and 72: meridiane şi paralele · meridi68v
Page 73 and 74: meridiane şi paralele · meridi70[
Page 75 and 76: meridiane şi paralele · meridi72M
Page 77 and 78: meridiane şi paralele · meridi74D
Page 79 and 80: ochiul anticarului · ochiul ant76C
Page 81 and 82:
ochiul anticarului · ochiul ant[i
Page 83 and 84:
foişorul de ascultat ploaia · foi
Page 85 and 86:
arhiva „Însemnari ieşene“ ∙
Page 87 and 88:
arhiva „Însemnari-ieşene“ ∙
Page 89 and 90:
pinalty · pinalty · pinalty · pi
Page 91:
LEI 10ISSN: 1221-3241
show all

Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?