Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

Chiar [i atunci când e împietrit la gândul c\va lua calea exilului, în 1621, când îi vorfi impuse idei [i credin]e pe care re fu z\ s\le îmbr\]i[eze [i revoltele din statele ce -he[ti au fost înfrân te. Statuia a fost ridica -t\ în Pia]\ pe un soclu de piatr\ a[ezat în1903. Lucrarea a fost realizat\ de sculptorulLadislav Saloun [i a fost dezveli -t\ pe 6 iulie 1915, la cinci sute de anidup\ ce rugul aprins a transfor mat încenu[\ doar trupul lui Jan Hus. A fostinter zis\ atunci orice festivitate oficia -l\, dar cehii sim]eau c\ tr\iesc rena[ -te rea lor na]ional\. Întreaga statuie afost aco pe rit\ de flori de po po rul ceh.Când s-a fondat, în 1918, re publicaindependent\ Cehoslovacia, s-au ad\ -ugat o serie de inscrip ]ii pe acest monument.Ce fel de inscrip ]ii? „Iubi]i-v\unii pe al]ii [i dori]i-v\ ade v\rul pentrufiecare din voi.” Sunt cuvintele luiJan Hus. O alt\ inscrip]ie e aleas\ dinfolclorul ceh [i ea sun\ cam a[a în no -tele me le gr\bite: „Cred c\ furtuna ne -mul]umirilor va înceta [i c\ vom a jun -ge s\ conducem noi în[i ne trebu rilenoastre…” O alt\ inscrip ]ie e [i impe -rativ [i urare: „S\ tr\ie[ti na]iu ne bi -necuvântat\ de Dumnezeu! Nu muri!”În fine, am mai copiat un text, care su -n\ ca o întrebare retoric\ [i fa ce partedin Imnul lupt\torilor hu si]i: „Cine suntsol da]ii lui Dumnezeu [i care sunt le -gile lui?”Am g\sit o statuie a lui Jan Hus laZbra slav, undeva la sudul ora[ului, re -prezentân du-l pe acest preot martir,care a tr\it în zo rii ce au anun]at Reformalui Luther, legat de un stâlp, cucapul privind spre cer [i b\r bia în\l ]a -t\, ca împins\ de fl\c\ri, în timp ce-[iroste[te rug\ciunea. A fost ridicat\ în1935, dar nici n-a apucat bronzul s\se oxideze, c\ a venit al doilea r\zboimondial [i s-a propus topirea ei. Daroamenii au ascuns-o, cum au aflat,salvând-o astfel de la dispari]ie. Astami-a adus aminte de o po veste cu clo -Însemn\ri ie[eneMartin Schongauer:Sfânta Barbarapotele din bisericile aflate în }a ra Ro mâ neas -c\, adunate în primul r\zboi mondial sprea fi topite. Un arhitect dispe rat s-a ru gatcu cerul [i p\mântul s\ fie salvat de la topirecel mai vechi dintre ele, d\ ruit la 1385de jupanul Dragomir M\n\s tirii Cotmeana.Insisten]ele lui i-au înduple cat pe cei ce reciclauclopotele la vreme de r\zboi. Mai a -poi, s-au descoperit la Buda pesta ma jori -ta tea clopotelor strânse, care nu fuse ser\din fericire topite [i ele [i-au reluat lo culîn clopotni]ele române[ti.Pentru cine e jertfa?Totul e ca s\ existe cineva care s\se pu n\ de-a curmezi[ul unor m\suri,cineva ca re s\ aib\ curajul s\ nu ias\din propria-i piele cu suflet cu tot. Numai tr\im în vremuri în care lu mea s\me diteze, nicidecum s\ tr\iasc\ sensulcre[tin al jertfei. Mai mult, ea a fostdeformat\ [i deturnat\ la scar\ de ma -s\. Înainte murea un om pentru o i -dee, deschizând calea r\spândirii [itransfor m\ rii ei într-un bun câ[tigat.Vremurile tr\ite de noi [i de p\rin]iino[tri v\d cum ideea fix\ a unui dictatormai mic sau mai mare e implementat\cu obliga]ia ca s\ se jertfeas c\ceilal]i, adic\ poporul pentru ea. An -ga ja]ii Puterii dicteaz\ jertfa compatrio]ilorlor. Nici prin gând nu le tre -ce c\ [i ei, adi c\ Puterea adunat\ în -tr-un m\nunchi de mâini, ar trebui s\simt\ uneori m\car tea ma de a intrareal în [omaj [i de a fi dispo nibilizat\pe via]\. De unde a ap\rut acest obiceide laicizare a tainei jertfei [i generalizarea jertfei la scar\ na ]ional\?Genera]ii [i profesii ne jertfim de de -cenii [i decenii, s\n\tatea e jertfit\,înv\]\mântul e sus ]i nut în re gim deausteritate [i finan]at cu ra]ia, ca învremuri de foamete sau de dup\ mariconflagra]ii, cultura na]ional\ trebuies\ se jertfeasc\ de dragul u nor pro iec -te mai… pragmatice. Sau s\ ]i n\ contde algoritmul electoral, ca re o pla sea -z\ sub obl\duirea minori t\ ]ilor. Jertfi -rea poporului român a devenit de faptun Sesam deschide-te! fo losit pentrua intra în pe[tera lui Ali-Baba, lacare pot avea acces doar guvernul [ie conomia privat\ finan ]at\ de el…pe ale se… [i culese.broasca şi barza · broasca şi5