Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

care Carnap o cite[te: „exist\ ce nu e xis -t\”, cu varianta „afar\ este nimicul” (pa ra -frazare ironic\ dup\ o spus\ heidegge rian\din Ce este metafizica?). Probabil c\ar vorbi în felul acesta, dac\ îi d\m cre za -re lui Carnap, doar acela care, privind îndelung[i trist pe fereastr\, ar vedea la unmoment dat cum nimicul trece alene pestrad\. Îns\ Carnap nu s-a întâlnit în acestfel cu nimicul, nici nu crede c\ este posibila[a ceva. În consecin]\, o astfel de spus\ arda expresie unui nonsens, este unsinnig.Cum motiveaz\ logicianul acest lucru? Pede o parte, cuvântul „nimic” ar fi luat închip ilicit ca nume de obiect, iar pe de alt\parte, s-ar ajunge la o contradic]ie în termeni.Ar fi o spus\ ce încalc\ regulile unui„limbaj corect din punct de vedere logic”.Prin urmare, poate fi numit\ widersinnig,contrar\ sensului sau pur [i simplu absur d\.Carnap va conchide în cele din urm\ c\metafizica, a[a cum s-a constituit ea în cul -tura european\, devine locul unor pro po -zi]ii lipsite de sens sau absurde. Î[i amin -te[te, din lecturile sale, c\ unii metafizi -cieni, de la vechii greci pân\ la Hegel [iHeidegger, nu ostenesc s\ ne vorbeasc\despre principii prime [i ultime, elementeorigi nare, spirit [i lucru în sine, eu [i noneu,cele ce sunt [i, mai ales, despre celece nu sunt.Las acum deoparte faptul c\ ilustrareacelor lipsite de sens, de c\tre Carnap, pro -duce ea îns\[i destule propozi]ii f\r\ sens(spune, de pild\, c\ dac\ ar fi permis afolosi cuvântul „nimic” drept nume al unuiobiect, acestui obiect i-ar fi refuzat\ prindefini]ie existen]a). Las deoparte [i faptulc\ exemplele de propozi]ii absurde, în for -ma lor izolat\, nu ilustreaz\ absolut nimic.Propozi]ia „afar\ exist\ nimic”, luat\ izolat,nu este ca atare în nici un fel, nici cusens [i nici lipsit\ de sens. La fel [i atuncicând auzi spunându-se „Cezar este un nu -m\r prim”. În prim\ instan]\, a[ spune c\este o propozi]ie pozna[\, mucalit\. Saupoate trist\: uneori omul Cezar ajunge s\fie doar un num\r, un simplu obiect [i ni -mic altceva. Numai c\, dac\ a[ vrea s\spun mai multe despre o asemenea propozi]ie,ar trebui s\ [tiu m\car cine o ros te[ -te [i cu ce inten]ie, cazon\, ludic\, narativ\etc. În paginile cuiva ca Urmuz, ea nuMartin Schongauer:ar fi lipsit\ de orice sens, chiar dac\ acestsens, insesizabil în prim\ instan]\, ar ur -ma s\ fie reg\sit altfel decât a[a cum procedeaz\un analist fixat în câteva reguliformale.Bust de b\rbatUn oaspete straniu st\ deja la u[\Am revenit la paginile lui Carnap doarîntrucât acolo sunt delimitate formal dou\situa]ii logice. Este vorba de ceea ce se nu -me[te Unsinn, nonsens sau lips\ a sensului,[i Widersinn, contrasens. Într-adev\r,din punct de vedere formal ele pot consti -tui dou\ moduri posibile ale vorbirii absur -de. Iar sim]ul nostru logic ne poate face s\tres\rim ori de câte ori auzim despre Ce -mişcarea ideilor · mişcarea idÎnsemn\ri ie[ene19