Însemn\riie[enead mite c\ abia aici ar fi s\ vâr [it „câteva i mi -ta]ii (...) din La Belle Hélène a lui Of fen -bach“. ~ns\ mu zica lui Eduard Ca udella,care `ncân ta se publi cul, a trebuit s\ supor -te [i ce ea ce destui ar fi do rit s\ trea c\ `ncon tul textierilor: „re mi niscen ]e“, „i mita -]i u ni“ [i, mai cu seam\, „co pi eri“ din Gou -nod, Le cocq, Jo nas [.a.A[a c\, pân\ la un punct, primi rea decare va avea par te N\ pas ta e ra oarecumprevizibil\, intrând `n fi rea lu cru rilor. Demi rare ar fi fost, dimpotriv\, ca stator niciii na mici ai scriitorului s\ o trateze cu alt\m\ su r\. La sfâr[itul anului 1889, Româ -nul `[i informa ci ti to rii c\ dra ma turgul tocmaia terminat „o nou\ pies\ tea tra l\, in titulat\N\ pas ta“. Drama era `ntr-adev\rgata, ti p\ rindu-se `n fruntea primului nu -m\r pe 1890 al Con vor bi rilor li te ra re, iarpremiera de la Tea trul Na]ional areloc la 3/15 fe bru a rie cu o distribu]iede zile mari: A ris tizza Ro ma nes cu `<strong>nr</strong>olul Anc\i, Ion in ter pre tat de C. I.No tarra [i Dra go mir de Gri go re Ma -nolescu.A fost un e[ec sau – cum se expri -m\ Maiorescu – à peu près. La a treiare pre zen ta ]ie, sa la era aproape goa -l\, iar a pa tra avea s\ fie [i ulti ma. Ro -mâ nul, e a dev\rat, o sus ]i ne, l\ u dând,prin pana lui Gion, [i textul („o per\ de`nalt\ va loare“), [i jo cul ac to rilor (No-ta ra e „splendid [i `ngrozi tor“), mer -gând chiar pân\ la a-i imputa pu bli culuilip sa de re cep ti vitate. ~ns\ al te ga -ze te a runc\ obiec ]ii gre le. Zia rul luiDa mé, La Li ber té Rou mai ne, g\ se[tec\ pie sa „pro du it un effet pé ni ble surle spec tate ur“; L’In dé pen dan ce Rou -mai ne, un de e cro ni car Al. G. Flores -cu, ju ne le publi cist cu `nc\ ne m\rturi -site veleit\]i de drama turg, in sist\ asupralipsei de via ]\ a per so na je lor, care„a vaient un cô té par trop antina tu rel,par trop con ven tionnel pour ne pasblesser les senti ments des spectateurs“.Mai aproape de tema noastr\ sunt,`n a ceast\ din ur m\ pu bli ca]ie, considera]iileprivi toa re la tol stoismul pie sei („Lare cher che du tols to ïsme dont l’au teur de laScri soa rea pierdu t\ para`t abu ser dans cedrame, ne nous sem ble nullement de natu -re à justifier les e xa géra ti ons de ca ractè redont sont em preints ces personna ges. Tol -stoi fait grand et sobre, M. Ca ragiale fait di -for me et com pli qué.“), flagrante `n opiniacro ni ca rului, [i la tot flagranta a se m\ na rea li ni ei dra matice principa le din N\ pastacu a ce ea din Fédora lui Vic to rien Sar dou[i Dra me de la Rue de la Paix de A dol pheBe lot.C\ci a[a `n cepe, de fapt, istoria acu za -]iei de pla giat: cu sem na larea acestor ana -logii, pre luate imediat [i am pli ficate de al -te ga ze te. Emil de la Na ]iunea (dup\ toa -te pro babi lit\ ]i le – Const. Mille) `l remarc\pe Ion („rol [i tip cu de s\vâr [ire drama tic“),Martin Schongauer:plasând ce le lalte per so na je sub eti che ta „ti -puri ruse[ti“. ~n Timpul, un ne i den ti fi cat `n -c\ Ges. pre tinde [i el c\ „su biec tul e a celaal Fé dorei lui Sardou, dar des br\ cat de toa -te `mpre ju r\ rile ca re ’l f\ ceau a co lo ve risi -mil [sic!] [i ad misibil“, iar per so na je le „suntle ite ca acelea ce ni le `n f\ ]i[ea z\ unii a u -tori ru[i, sco[i de cu rând la mod\“, su ge -rând, peste po sibila in flu en ]\, o pre lu are `ntoat\ le gea: „d. Ca ra geali a fost cel pu ]insub in flu en]a lor, când [i-a scris dra ma sa,da c\ a ceast\ dram\ n-o fi chiar vreo sce -n\ lua t\ pe d-in tre gul“ (s.n.).Alt neidenti ficat, Gros-René de la Bu -ca rest, cel din tâi ca re fo lo se[te cuvântul pla -giat `n co men ta riile la N\ pas ta, si mu lea z\a nu fi de acord cu preceden]ii cro ni cari,nu mai ca s\ in troduc\ `n dis cu]ie `n c\ unposibil mo del: „De parte de noi gân dul dea c\uta o a propiere de nu [tiu caredra m\ a lui Tols toi sau cu pie sa german\Erbsün de, P\catul ori gi nar, pecare am a u zit’o la lectu r\, ca s\ g\ -sim te meiul u nei `n vi nuiri de pla gi at.Re sis t\m chiar do rin]ei de a ar\ ta, prin -tr’o scurt\ a naliz\ a Dra mei din Ruede la Paix, de A dol phe Belot, cum a -ce ea[i idee a unei fe mei d\ruindu’se,ca s\’[i r\s bu ne so ]ul asasinat, u nuib\r bat, b\nuit a fi u ci ga [ul, poa te fi f\ -cut\ admi sibil\ [i des voltat\ `ntr’un feltot o da t\ drama tic [i ac cep tabil. Departede a ’l `nvinui pe d. Ca ra giale de a ’[ifi lu at ideea de un de va – `n teatru nue xist\ idee no u\, nu sunt de cât si tua -]ii de `n chi puit – `l ]i nem de r\u toc maipentru c\ a `m pins grija ori gi na lit\]ii`n a fa ce ab strac ]ie de ceea ce jus ti fi -ca a ceea[i te m\ `n al te pie se.“A de v\ rul nu r\mâne deo par te, com -pi lând, sub pse u do ni mul A rut nev, a -precieri din Ro mâ nul („Din punc tulde ve dere li te rar, N\ pas ta este o o pe -r\ de va loare“), din Tim pul („An ca nue o ]\ ranc\ ro mân\, fe reas c\ Dum ne -zeu!“ este o reminiscen]\ din cronicalui Ges.: „Nu sunt ro mâni ]\ ra nii d-luiCa ra gea li, doamne fere[te; sunt mus-~ngercaragialiana · caragialiana · car63
caragialiana · caragialiana · carcali.“), din Na ]iu nea („o eroare li te ra r\ au nui au tor ta len tat“, scri se se aco lo E mil, iarVentura `l `ngâ n\: „N\ pas ta este o e roaredra matic\ a u nui a utor ta len tat“), ba pân\ [idin proas p\ tul Bu ca rest, de un de cap\ t\ cu -Martin Schongauer:rajul de a repeta, fie [i pen tru a-l respin ge,cu vân tul plagi at, [i tu peul de a mi ma o pi -nia se parat\: „Su bi ec tul piesei nu e toc mainou. Dar eu nu sunt din tr’a cei cri tici cari mi -roa se [sic!] totdea una pla gi a te. A u to rul dra -matic are drep tul net\ g\ du it de a lua i de eamu m\ a o pe rei sale ori de un de cre de de cu -viin ]\. Astfel au f\ cut chiar ge niuri mari; dece dar s\ im pu t\m D-lui Ca ra gea li c\ ideeafun da men tal\ a Napas tei se re g\ se[ te `n cu -ta re a utor fran cez, ger man sau rus. Ces tiu -nea nu este de un de a lu at i de ea, dar ce a~ncoronarea fecioareif\ cut din tr’`nsa. Scha k s pe a re [sic!] a f\ cut o -pe re ge ni ale [i nemu ritoa re cu ni[ te su biec -te trase din nu ve lete i ta li e ne. Des tul este capie sa s\ fie bine scri s\ [i bi ne ]e su t\ ...“Dincolo de gravitatea cres când\ pri<strong>nr</strong>epeti]ie a a cu ze lor, a ta curile parc\ tra se laindigo `m po triva piesei a veau [i par tea lorde co mic, `ndeajuns de con sisten t\ pen trua nu fi trecut\ cu vederea de u mo ri[ti. Astfelc\ Bi bli oteca Fa mi li ei ti p\ re[ te, la doarcâteva zi le de la pre mi e r\, o croni c\ pa ro -di c\, sem nat\ Bran [i a tri bu it\ lui Pa ul Gus -ty, al c\rei centru de gre utate cade toc maipe con tro versa ta ches tiune a o rigi na li t\ ]iipiesei:„E. – (...) S\ ne `n toar cem la pie sa luiCa ra gia le. Orice s-a zice `n s\ ... are un me ritma re: e o ri gi na l\ ... res pir\, pe ici, pe co -lo, dosto iev s ki cism ... dar e o ri ginal\.I. – S\-mi dai voie s\ te con tra zic ... nu`n pri vin ]a o rigina li t\ ]ii, ci `n pri vin ]a respi -ra ]iunii piesei ... A[ pu tea a firma cu siguran]\– da c\ a[ cu noa[ te li te ra tura ru seasc\– c\ res pi r\ tolstoism. A mi cul meu C.m-a asigurat c\ a ci tit de Tol s toi o nu ve l\,da c\ n-o fi fost ro man sau pies\ cum va, `nfelul N\ pastei; `ns\ nu stau un mo ment la`n do ial\ de a a firma c\ singurul nos tru a -utor dra ma tic o ri ginal e Ca ra giale!“Cam tot ce se va scrie de a cum `naintedespre N\ pas ta va a tin ge, `ntr-un fel saualtul, te ma pla gi atului. Cu im pe tu o sul radi -ca lism al tinere]ii, p\strat intact [i la matu -ritate, Ior ga va nega, `nchi pu in du-[i c\-i fa ceun servi ciu dramaturgului, ori ce in flu en ]\ alite ra tu rii ru se, adu când e xem ple din scrierilece lor doi Tol stoi, Lev [i Ale xei. A vând depar tea sa a van tajul bu nei cu noa[ terii a li -te ra turii ru se, Gherea va scrie un `n treg stu -diu spre a o sus]ine.Adev\rul e c\, la vremea e la bo r\ rii dra -mei, scri i to rul nu e ra str\ in de cursul pro -zei ru se[ti, de care se a pro pia se pro ba bilprin in ter me diul lui Mel chior de Vogüé, a -u torul r\ su n\ to ru lui `n epoc\ Le ro ma<strong>nr</strong>usse. Se [tie, din cores pon den ]a cu Za ri -fo pol, c\ `l pre ]u ia pe Turgheniev [i, cuma fir m\ {er ban Cio cu les cu `n no te le e di ]ieide O pe re, ci tise câ te ce va din Tol stoi [iDos to iev ski. Ce [i cât a nu me, e greu de pre -ci zat, dar at mos fera N\pas tei, al c\ tu i reaper so na jului fe minin [i, nu `n ul timul rând,te ma `n s\[i a pie sei o blig\ la a pro pieri dePu terea `n tu ne ri cului [i Cri m\ [i pe deap s\.Ori cât s-ar a mu za pe sea ma „a bi salului Ca -64Însemn\riie[ene