Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

meridiane şi paralele · meridi70[i ascez\: „Allah [tie, iar [tiin]a lui îmi e de ajuns, c\ sunt moralmentes\n\tos, curat, nep\tat, cu moravuri de nemustrat. I-amjurat lui Allah c\ niciodat\ nu-mi voi desface centura pentru desfrânare[i ceea ce nu e îng\duit, [i el îmi poate cere oricând socoteal\asupra p\catelor c\rora s-ar fi putut deda m\dularul meu,din ziua când am dobândit ra]iune [i pân\ ast\zi”.În Tratatul despre moravuri [i purt\ri, Ibn Hazm constat\c\ numai iubirea pentru Allah e perfect\, celelalte forme fiind,dup\ felurile dorin]elor, diferite, [i vorbe[te despre cinci stadii încre[terea iubirii: împrietenirea, când cineva gânde[te despre alt -cineva c\ e pl\cut, sau e vr\jit de caracterul s\u; admira]ia, cânddorin]a de a fi aproape de o persoan\ e foarte puternic\; priete -Martin Schongauer:A doua fecioar\ chibzuit\nia strâns\, când absen]a celuilalt e resim]it\; „robia iubirii”, cândgândul la cel drag devine obsesie, iar pe ultima treapt\, cel ce sim -te pasiunea nu mai poate dormi, mânca sau bea, ceea ce poateduce la boal\, nebunie sau moarte. {i în Colierul porum bi]ei a -par, metaforic, toate aceste trepte: „Iubirea – înt\reasc\-te Al -lah! – e o boal\ cople[itoare [i leacul e pe m\sura atingerii sa le;un bete[ug de mare dulcea]\, un chin dorit, de care nimeni nuvrea s\ fie vindecat; [i cine sufer\ de el nu vrea s\ fie eliberat.Împodobe[te vederii ceea ce înainte p\rea s\ fie demn de dispre],face s\ fie u[or ceea ce p\rea înainte greu; ajunge chiars\ schimbe naturi, [i înn\scut-z\mislitele tr\s\turi.”Idealismul se afl\ într-un perfect echilibru cu cel mai ra]ionalrealism, c\ci dac\ dragostea din vis sau din descriere poate fi ac -ceptat\ – nici raiul n-a fost cunoscut altfel decât din descriere! –în schimb, autorul e convins c\ a[a ceva nu poate s\ dureze: „As -cultând cântecul unei femei din spatele zidurilor se poate iscaiubirea, mintea se las\ furat\ [...] Eu, îns\, cred c\ asemeneazidire se va pr\bu[i, f\r\ temelii, fiindc\ acela care î[i pierdemin]ile din patim\ pentru cineva niciodat\ z\rit î[i închipuiedesigur fantasme [i pl\smuiri ale sufletului [i nu-[i va repre -zenta vreodat\ altceva decât ce i-a alc\tuit imagina]ia.”Nu lipse[te o doz\ de ironie, precum în comentariul: „însu -r\ toarea cu o vedenie nu stric\ iubirea, în timp ce aceea real\o stric\”. Dar nu lipse[te nici patetismul, de exemplu în evoca -rea castit\]ii îndr\gostitului dup\ moartea iubitei sale – totul sus -]inut, evident, cu argumente teologice: „Tradi]ia transmite aceas -t\ zicere a Profetului: Cel care, îndr\gostit, r\mâne cast [i moa -re, e un martir.”Aceast\ atitudine ambivalent\ este exprimat\ [i stilistic, volumulpornind, în descrierea iubirii, de la sugestii sfioase, mascateîn context auster, [i ajungând la aluzii pentru care epitetul „inde -cent” pare palid. Un fel de sf\to[enie frust\, în limbajul cel mai„verde”, stârne[te zâmbetul celui ce caut\ în Colierul porumbi]eisarea [i piperul: „Trebuie ocolite ademenirile, amestecul în treburileoamenilor în general, [ezutul prin case, [i de fapt mo -ravurile bune ar fi cel mai bine p\strate dac\ b\rbatul ar fi cas -trat, nedorind femeile [i neavând m\dularul prin care s\ se iade ele. S-a zis din vechime: Cine se fere[te de tr\nc\neal\, bol -b\ial\ [i flenc\neal\, se fere[te de r\ul lumii. Adic\ partea ca -re tr\nc\ne e lim ba, cea care bolb\ie e burta, iar cea careflen c\ne e m\dularul.” Sau: „Profetul (pacea [i binecuvântarealui Allah asupr\-i!) a spus într-o istorie trasmis\: Cel pe careAl lah îl fere[te de dou\ lucruri va intra în rai. Întrebat care suntacelea, ar fi r\s puns: Ceea ce se afl\ între f\lci [i ceea ce se a -fl\ între picioare.”Citarea „tradi]iilor” Profetului [i m\r tu riile lan]urilor de ga ran]i,care încadreaz\ cuget\rile celui retras de bun\voie din lu me, suntîn parametri teologici, al\turi de versete coranice în]elese în sen-Însemn\ri­ie[ene