mişcarea ideilor teologice · mi26Corp, sexualitate, eternitate:studiu de caz asuprafailibilit\]ii Sfin]ilor P\rin]i (1)R\sfoind recent Comentariul laEvanghelia dup\ <strong>Ioan</strong> al lui I -oan Scotus Eriugena, am datpeste un pasaj destul de problematic. Comentândchestiunea p\catului originar, comentatorulîncearc\ s\ explice mani festareauniversal\ a p\catului prin caracterul defiin]\ generic\ al lui Adam, în care ar fi fostcuprins\ întreaga umanitate. P\c\tuind, ela atras în c\derea sa toate genera]iile vii toa -re. Apoi, sursa curiozit\]ii mele: „De bun\seam\, acel unic Adam n-ar fi fost n\scut înlumea aceasta coruptibil\ dac\ nu [l-] ar fiprecedat p\catul naturii umane. Într-ade -v\r, împ\r]irea naturii umane dup\ cele do -u\ sexe, anume b\rb\tesc [i femeiesc, [i dinacestea apari]ia provenirii [i mul]imii ome -ne[ti prin stric\ciune este pedeapsa pentrup\catul universal, prin care întregul neamomenesc a înc\lcat porunca lui Dumnezeuîn rai. (Cartea I, XXXI)“ Traduc\torul DanBatovici completeaz\: natura uman\ pur\sufer\ diferen]ierea sexual\ abia dup\ C\ -d ere, iar sursele acestei doctrine ar fi Ma -xim M\rturisitorul [i Grigore de Nyssa.Ce înseamn\ acest lucru [i ce implica]iis-ar putea desprinde de aici? S\ vedem în -tâi ce ne spune Grigore de Nyssa. În trata -tul Despre crearea omului el vorbe[te maiîntâi despre o aparent\ contradic]ie: dac\Dumnezeu Însu[i nu are în Fiin]a Sa ase -menea diferen]ieri, atunci cum se poate caomul, creat în chipul [i asem\narea Sa, s\fie definit prin diferen]ierea sexual\? A fib\rbat [i femeie înseamn\ „ceva cu totulstr\in de însu[irile lui Dumnezeu“ (p. 48).Traduc\torul Dumitru St\niloae accept\ c\ar fi vorba aici de o teorie a dublei crea]ii,inspirat\ ce mai probabil de Filon din Ale -xandria, cel care vorbea de existen]a unui„om duhovnicesc”, preexistent în gândireadivin\, o omenire total\ care nu se va de -s\vâr[i decât la sfâr[itul veacurilor.P\rintele continu\, exprimându-[i con -vingerea c\ aceast\ împ\r]ire în b\rbat [ifemeie, neavând nimic în comun cu însu[i -rile lui Dumnezeu, „ne încadreaz\ în ceataviet\]ilor necuget\toare” (p. 50). În acestpunct, el se opre[te [i spune c\ ce ea ce vaurma în continuare – o reflec]ie asupra du -blei crea]ii – este pur\ specula]ie [i c\ tainaa cestor lucruri nu a putut fi între z\ rita de -cât de Sf. Pavel, care singur ar fi cunoscutMartin Schongauer:„taina Raiului” înc\ din timpulvie]ii.Astfel, ar exista o prim\ cre a -]ie, „omul în general”, întreaga o -menire cuprins\ în pre[tiin]a luiDum ne zeu. Argumentul s\u se ba -zeaz\ pe Gen. 1:27: „{i Dumne -zeu a creat pe om dup\ chipul S\u,l-a creat dup\ chipul lui Dumne zeu.“Grigore sintetizeaz\: „De aceea întreagafi re care se întinde de la început pâ -n\ la sfâr [it formeaz\ în singur chip a ceeace este [i azi. Împ\r]irea omenirii în b\rbat[i feme ie a avut loc, cred eu, mai târziu,du p\ ce s-a încheiat alc\tuirea crea]iei.”(p. 51).Bazându-se pe cuvintele Mântuitorului:„La înviere nimeni nici nu se însoar\, nicinu se m\rit\, ci to]i sunt ca îngerii lui Dum -nezeu în cer”, Grigore î[i exprim\ credin]ac\ destinul omenirii este ca, în final, s\ de -p\[easc\ diferen]ierea sexual\, deci [i sexu -alitatea, pentru a deveni „asemenea înge rilor“.Ar exista, crede el, o înmul]ire [i la în -geri, dar modul în care se întâmpl\ acest lu -Grup cu turbaneÎnsemn\riie[ene
cru r\mâne înv\luit în mister. Dac\ nu ar fiexistat p\catul, oamenii s-ar fi putut în mul -]i la fel. În fond, firea oamenilor era foarteapropiat\ de cea a îngerilor. St\niloae numai las\ loc de îndoial\: „Sf. Grigorie cre -de c\ fecioria este o întoarcere la via]a înge -reasc\ (Migne, PG 46, 381), de aceea via ]asexual\ este, zice el, o urmare direct\ a c\ -derii în p\cat. Cel dintâi care a exprimat a -ceast\ credin]\ a fost Filon“ (De mundi opi -ficio”, 46).Probabil pentru c\ Scriptura sus]ine cugreu interpretarea sa (în fond, ideea cre\riiomului ca b\rbat [i femeie apare exact înacela[i verset Gen 1:27, verset despre ca -re Grigore crede c\ ar sintetiza dou\ momenteseparate în timp), el este for]at s\ spe -culeze în continuare [i s\ explice de ce, to -tu[i, Geneza vorbe[te de diferen]e sexualeînainte de C\dere. Explica]ia ar fi c\ Dumnezeu,de[i a vrut s\ fim ca îngerii, a pre v\ -zut c\derea noastr\, a[a c\ ne-a înzestrat,înainte de C\dere, cu caracteristici sexua -le: „în loc s\ r\mânem la vrednicia înge reas -c\, El ne-a îng\duit s\ transmitem via]a dela unii la al]ii întocmai ca dobitoacele [i caviet\]ile necuget\toare”. Continuarea nuar fi cea mai bun\ op]iune pentru un cursdespre Taina C\s\toriei: „C\ci într-adev\ra ajuns ca un dobitoc dup\ ce a primit a -cest fel de na[tere care-l coboar\ pân\ lama terie, înjosindu-l.”Maxim M\rturisitorul (Ambigua 41) pu -ne problema într-un context diferit. Ce îlpreocup\ este o tragic\ diviziune a fiin]ei.Mai exact, ar fi vorba de 5 tipuri de dualita -te: necreatul [i creatul; ceea ce este perce -put cu mintea [i ceea ce este perceput prinsim]uri; natura sensibil\ este împ\r]it\ în cer[i p\mânt; p\mântul este împ\r]it în pa ra -dis [i lumea locuit\ (oikoumene); în sfâr[it,omul este împ\r]it în b\rbat [i femeie.Pentru Maxim, omul este o fiin]\ care artrebui s\ medieze, s\ lege aceste puncte în -tre ele; în el s-ar uni toate aceste diviziuni.El a fost ultimul creat, pentru a uni în sineaceste elemente. Scopul final ar fi unirea atoate cu Dumnezeu. Toate diviziu nile trebu - Martin Schongauer: Fecioara cu prunculÎnsemn\ri ie[enemişcarea ideilor teologice · mi27