Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

pensula şi dalta · pensula şi daIacob Laz\r:nanciare, dar nu numai, aduse de acestea.Venise vremea s\ se confrunte cu sine în -su[i, s\-[i consacre latura profesional\ aexisten]ei exclusiv picturii.„Un peisaj? O natur\ moart\?Un nud? Nu, o pictur\!”„Obsesia” Ciucurencu revine de la si ne.Pentru a-i în]elege pe deplin arta, dar [i pen -tru a evita s\ sfâr[easc\ asemenea unuisimplu emul al acestuia, cite[te tot felul detratate despre tehnica picturii, luându-sela întrecere în ceea ce prive[te cantitatea[i diversitatea lecturilor cu Traian Br\dean[i Marius Cilievici. Aflând cu ce î[i „pierd”vremea cei trei, profesorul Ciucurencu i-aB\rcichemat la el [i, folosindu-se de reproduceridup\ lucr\ri de Rembrandt, Utrillo, Klee [iMondrian, le-a ]inut o nou\ lec]ie, de dataaceasta ex cathedra, modalitate de a înt\ -ri concluziile pe care ei le cuno[teau deja,dar pe care nu [i le însu[iser\, probabil, pedeplin: nu trebuie s\ te a[ezi în fa]a [evale -tului gândindu-te c\ ai de f\cut un portret,un peisaj sau o natur\ static\, ci c\ ai def\cut o pictur\; organizarea suprafe]ei esteesen]ial\, nimic nu poate fi mai important;trebuie c\utat mereu echilibrul întretonuri [i suprafa]a luminoas\.Urmând calea indicat\ de aceste câte -va repere, Iacob Laz\r [i-a dat seama, pede o parte, de faptul c\ pictura lui Ciucu -rencu reprezenta prin ea îns\[i o adev\ -rat\ paradigm\, c\reia nu avea cum [i,mai ales, de ce s\ i se sustrag\, de vremece constituia o sintez\ stilistic\ în care e -rau magistral prelua]i [i valorifica]i precursoride talia lui Luchian, Andreescu, To -nitza, Ressu, dar [i o deschidere exemplarsugerat\, prin rafinamentul extrem al pale -tei cvasimonocrome specifice mai ales ultimeiperioade de crea]ie, spre arta moder -n\ abstract\, iar pe de alt\ parte a realizatc\ îi este sortit ca propria sa lupt\ s\ oduc\ nu cu posibilele influen]e de care artrebui s\ se p\zeasc\ ori s\ scape, ci cupictura îns\[i, singura în stare, în cazul încare va ie[i înving\tor, s\ îl pun\ la ad\ -post de macul\rile alogenetice sau de consecin]eleminimalizatoare ale acestora.Drumul s-a dovedit a fi greu, dar toateeforturile depuse pentru parcurgerea luiau fost pe deplin r\spl\tite. Privit\ din„piscul” unei cariere care acoper\ o jum\ -tate de secol (prima lui „personal\” – de fapt,o jum\tate de „personal\” –, deoa re ce a ex -pus al\turi de so]ia sa, Rodica Laz\r, a[acum avea s\ mai fac\ de alte multe ori du -p\ aceea, a avut vernisajul în anul 1963),opera maestrului se relev\ a fi de o mare,nea[teptat\ complexitate, în ansamblul c\ -reia rafinamentele tehnice, diverse [i adeseaspectaculare, sus]in o construc]ie ima -gistic\ eminamente liric\, generat\ de osensibilitate elegiac\, romantic\ chiar, înclinat\spre reveria feeric\, atent [i efici -ent echilibrat\ îns\ de o luciditate de orfe -vru ce [tie foarte bine care sunt limitelepân\ la care poezia în stare pur\ poate fil\sat\ s\ erodeze contururile certe ale rea -lului f\r\ riscul surp\rii întregului e[afodajmetaforic sub aparenta ap\sare a inconsisten]eiconceptuale.Trebuie s\ fii pictor, [i înc\ unul mare,pentru a putea s\ identifici cu exactitatetoate componentele complicatului alfabetmorfocromatic [i, nu mai pu]in, toate regulilede compunere c\rora li se supun a -cestea în scopul elabor\rii unui impecabildiscurs plastic, apt de a rezista f\r\ proble -38Însemn\ri­ie[ene