Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

meseria de a citi · meseria deMartin Schongauer:În Vremea, 3 martie 1935 Blecher scrie,ca [i în coresponden]\, rânduri despre „po -sibilit\]ile neexplorate ale poeziei”. „Unadintre ele [i poate cea mai important\ esteaceea care î[i face drum clocotitor în poeziamodern\ [i care exprim\ revolta pur\ a poetuluiîn fa]a injusti]iei, a inegalit\]ilor uma -ne [i a conven]ionalismului stupid”.Un psihanalist mai vioi, Roland Jaccard,îl va cita cu admira]ie pe Groddeck „cel ca -re afirma c\ singurii trei tovar\[i care a com -paniaz\ fiin]a uman\, de la leag\n pân\ lamormânt, sunt sângele, urina [i excre men -tele. Groddeck, a[adar, a v\zut c\ în so ciet\ -Scut cu leu]ile [i ideologiile aseptizate, boala, – r\s tur -narea biologiei aseptice – este calea regal\spre în]elegerea umanului./ De fapt, maimult decât sexualitatea, boala, ast\zi, … esteultima posibilitate a unei crea]ii individuale."Ne afl\m într-o societate în care „r\s tur -narea biologiei aseptice“ poate s\ fie „ulti maposibilitate a unei crea]ii individuale“? Boa -la sau încercarea de a reumaniza specia prinlimitele pe care le presupune maladia îl a[a -z\ pe M. Blecher în interiorul unei avangar -de importante pentru în]elegerea seco luluiXX. {i, probabil, a secolului XXI. {i ne a tra -ge aten]ia asupra unui personaj necesar în -]elegerii fracturilor secolului XX: medicul.Doctorul.O carte a Doctorului Y, Pe urmele în]e -lep]ilor, a atras aten]ia prin referin]ele laSpinoza („Întreaga naturã e un Individuum.,adicã, solidaritatea tuturor – fiin]e, nefiin]e– în sânul aceluia[i Tot.“ Despre în]elep]i scriedr. Ygrec: „În]elept, filosof nu e numai spec -tatorul minunilor universului, ci, mai cu sea -mã, acel care [tie sã suporte cu curaj du re -rile [i nici nu jubileazã când a dat peste ce eace se nume[te fericire”. Dr. Ygrec e su p\rat pespiritualismului lui Bergson, care nu poa teoferi nici o solu]ie pentru suferin]a oameni lor.2. Un interval: Dr. Ygrec [i Ble cher.Iat\ de ce acum, când intr\ în pacea de veci,ne înclin\m cu to]ii în fa]a marei lui memo -rii”, scrie Tudor Teodorescu-Brani[te în Me -dicul nostru”, 10 noiembrie 1938. Doc torulYgrec nu-i doar un extraordinar popula -rizator, e un adev\rat medic care are ochipentru frumos. Cite[te c\r]ile de succes alemomentului, e atent la întâmpl\rile de sea -m\ ale literaturii. Î[i d\ mereu cu p\rereacu un entuziasm [i cu o participare care nefac s\ b\nuim c\ pe undeva ar trebui s\ e -xiste [i ambi]ii de literat. Revista pe care cuonoare o organizeaz\, vegheat de Tudor Te -odorescu-Brani[te, se ocup\ de lumea no -u\ [i de maladiile ei: în primul rând, celesexu ale. Din când în când [i de via]a lite ra -]ilor. Medicul îi cite[te cu entuziasm [i scriecu vi bra]ie despre trecerea lor prin lume.Ca, de pild\, despre Blecher. În ciuda interesuluima nifestat în ultima vreme pentru o -pera lui Blecher, nimeni nu a decupat acestarticol din Medicul nostru:„…Sunt câteva luni de când s-a stinsdin via]\ într-o cas\ modest\ dela periferiaora [ului Roman, M. Blecher, unul dincei mai tineri – mi se pare chiar cel mai tâ -n\r (n-a vea nici 30 de ani) – [i – ne permi -tem a zice – din cei mai talenta]i – dac\ nuchiar cel mai talentat dintre tinerii roman -cieri români.Primul s\u volum, intitulat Întâmpl\riîn irealitatea imediat\, a atras aten]iunea42Însemn\ri­ie[ene