Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

arhiva „Însemnari ieşene“ ∙ ar-82Gr. T. PopaStarea trecut\[i actual\ a Ia[ului (1)1. ROSTUL UNUI ORA{A[ez\rile omene[ti nu se fac la voia `ntâmpl\rii, ci exist\ un de -terminism al cre\rii unui ora[, cum exist\ un determinism al ori -c\rui fenomen. Primii popositori pe o vale `nchis\, de-a lungulunui râu, pe o coast\ de deal sau pe un golf de mare, au fost a -tra[i s\-[i aleag\ locul fix\rii lor, de anumite `nlesniri. Dac\-i a -dev\rat\ vorba lui Anatole France, c\ via]a e un fel de mucegaial planetei, concentrarea acestui mucegai `n anumite puncte trebuies\ corespund\ legilor care-i asigur\ cea mai bun\ vegeta]ie.{i condi]iile bune, ca [i cele rele, nu sunt eterne, ci se schimb\mereu de-a lungul vremilor, a[a c\ prosperitatea unei aglomer\riu mane dintr-o epoc\ se poate s\ fie cl\dit\ pe o cauz\ de ruin\la o alt\ epoc\. De aceea ora[e apar, ajung la `nflorire [i dispar`ntocmai ca ni[te fiin]e vii `n evolu]ie (Cartagina, Babilon, Troia,Siracuza etc.).~n general, motivele oamenilor pentru a alege un loc ori altuldrept a[ezare nu sunt nenum\rate. Posibilit\]ile de ap\rare, u -[u rin]a de comunicare, bog\]ia natural\ sau frumuse]a `mpreju -rimilor sunt printre motivele cele mai obi[nuite. Dar, afar\ defrumuse]a locurilor, nici o condi]ie nu e permanent\. Acolo undes-a g\sit cândva un punct inexpugnabil pentru metodele de atacale unei vremi, se poate s\ nu mai fie deloc `nt\ritur\ pentru alteforme de atac. Acolo unde s-a g\sit odat\ un drum important deleg\tur\ `ntre diverse bog\]ii, se poate s\ nu mai fie peste câtevasecole [i bog\]ia ea `ns\[i se poate sec\tui. ~n sfâr[it, rostul unuiora[ se poate schimba [i dup\ modific\rile politice `n continu\transformare.Privind astfel lucrurile, distingem `n trecutul Ia[ului `ntâi unrost comercial important. El se afla a[ezat pe o cale lung\ de le -g\tur\ `ntre Orient [i centrul Europei. Iat\ ce spune N. A. Bogdan`n monografia sa Ora[ul Ia[i, ed. II, 1913-1914 (p. 239): „E si -gur `ns\ c\ din cea mai adânc\ vechime cunoscut\ a Ia[ului, armeniis-au g\sit stabili]i aici, ca negustori [i industria[i, `n ora[ulcare servea de punct de `ntâlnire a mai multe drumuri comercia -le dintre Asia [i «centrul Europei».“Un drum comercial mai important `ns\ pentru dezvoltarea Ia -[ului a fost leg\tura `ntre Polonia [i }arigrad; drumul nord-sud b\ -t\torit deopotriv\ de negustori, ca [i de o[tiri. Moldova `ntreag\La 29 noiembrie 1931, profesorul Gr. T. Popa a]inut, `n Aula Universit\]ii ie[e ne, conferin]a inti tu la -t\ Starea trecut\ [i actua l\ a Ia [ului. ~ntrucât am soco -tit c\, dup\ opt zeci de ani, considera]iile vorbi toruluip\s treaz\ nu doar o `nsemn\tate pur isto ric\, cipot consti tui un consistent subiect de re flec]ie pentrucititorul contemporan, am g\sit de cuviin]\ s\ reproducemtextul conferin]ei (tip\rit `n Revista cri ti -c\, an 6, nr. 2-3, aprilie-septembrie 1932, pp. 81-121)`n paginile revistei noas tre. (~NSEMN|RI IE{ENE)a fost mai multe secole bulevardul umblat adesea de le[i, ru[i [iturci, [i la aceast\ r\scruce de na]ionalit\]i era firesc s\ se g\seas -c\ puncte de popas. Ia[ul a fost unul din ele.~n vremea mai veche `ns\, centrele comerciale erau totodat\[i centre de rezisten]\. Comer] neap\rat `nsemna comer] ruinat.{i astfel, mai peste tot, cele dou\ motive de creare [i prospera -re a unui ora[ (loc a[ezat pe marile c\i de comunica]ie comercia -l\ [i loc `nt\rit pentru ap\rare) mergeau `mpreun\. Pentru vre -mea veche, Ia[ul era un minunat centru de ap\rare, o adev\rat\fort\rea]\ natural\, la care s-au mai ad\ugat cu vremea diferite`nt\rituri artificiale.„Având o a[ezare pe o vale nu prea r\pede, cu p\duri dinspremiaz\noapte, cu iazuri `ntinse dinspre miaz\zi [i apus, se prezin -t\ ocrotit bine de vânturi [i puhoaie, având [i folosin]a vânatului[i a pesc\ritului, iar pentru ap\rare `n contra du[manilor cotropitoriavând un centru, sub form\ de insul\, la care cu greu seputea r\zbate prin mla[tini [i stuh chiar cu b\rcile; poseda darcele mai mari bunuri la care puteau n\zui str\mo[ii no[tri [i careputeau atrage [i favoriza a[ezarea [i dezvoltarea unui centru maimult sau mai pu]in populat.“ (N. A. Bogdan, loc. cit., p. 4).Acest rol de centru de ap\rare al Ia[ului este `nc\ mai am\ -nun]it descris mai departe: „Ia[ul a fost punctul strategic cel maibine situat [i cel mai important din `ntreaga Moldov\, inclusiv Bu -covina [i Basarabia. Ia[ul, pe lâng\ ridic\turile dealurilor ce-l `n -conjoar\, [i care constituiau cele mai bune mijloace de ap\rarenatural\, era `nconjurat [i `ncins, mai bine decât de ziduri de ceta -te, de mla[tinile stufoase, prin care, pe vremurile acelea, nu seputea r\zbate nici pe jos, nici c\lare, nici chiar cu luntrile, decâtcu mare greutate.“A[adar, timp de mai multe secole, noroaiele de pe valea Ba -hluiului, cu stuf\ri[urile [i b\l]ile mâloase de la piciorul colinelorpe care e a[ezat Ia[ul, au fost o adev\rat\ pav\z\ a ie[enilor [iprincipalul motiv de prosperitate a ora[ului. Dezavantajele de or -din igienic, care pustiau la intervale m\h\l\lile [i suburbiile Ia[ului,nu erau atât de sever judecate ca azi, [i treceau `n urma nevoii deap\rare constra n\v\lirilor str\ine.A[adar, rostul comercial [i rostul strategic al Ia[ului au concu -rat la men]inerea [i relativa dezvoltare a sa din timpurile cele maiÎnsemn\ri ie[ene