pensula şi dalta · pensula şi da36Pe lista „ciucurenti[tilor“,dar altcum decât ei:Iacob Laz\rÎn folclorul specific breslei pictorilor cir -cul\ de mult\ vreme un stereotip, potri vitc\ruia orice discu]ie despre art\ pe carecineva ar putea s\ o aib\ la un momentdat cu maestrul Iacob Laz\r (n\scut însatul Trife[ti, jude]ul Neam], la 18 iunie1931) va începe [i se va termina invariabilcu m\car o referire substan]ial\ la AlexandruCiucurencu. Aveam s\ m\ conving euînsumi de acest lucru când, pe parcursul aaproape trei ore, cât a durat recenta meavizit\ în casa-atelier a pictorului, situat\ peo str\du]\ din apropierea G\rii Basarab dinBucure[ti, am încercat toate strategiile [itoate trucurile înv\]ate de-a lungul anilor încare am practicat gazet\ria pentru a afladin chiar gura interlocutorului meu în ceconst\ identitatea stilistic\ a crea]iei sale,[tiut fiind faptul c\ fiecare artist are o p\ -rere proprie despre sine însu[i care ra re -ori corespunde integral modului în care eleste perceput, în plan „obiectiv”, de c\trecritic\ [i public.Concret, la oricare dintre întreb\rilemele care vizau subiectul în cauz\, IacobLaz\r îmi r\spundea în a[a fel încât eramcumva constrâns s\ accept c\, de fapt,nici nu exist\ o problem\ de genul celeiformulate de mine, dar, dac\ ar fi posibils\ p\trundem împreun\, în cadrul dialo -gu lui nostru, în miezul unei posibile „tai -ne” a marii crea]ii, atunci ar trebui s\ c\ -ut\m în alt\ parte, respectiv în stilul [i înopera lui Alexandru Ciucurencu.Evident, g\sim în acest gen de aborda -re o imens\ modestie, îns\ nu putem explicatotul numai prin prisma ei; probabil,lec]ia estetic\ a maestrului atât de des invocata avut cândva o importan]\ cople -[i toare în determinarea cursului destinuluiartistic al lui Iacob Laz\r, motiv pentru ca -re el nu poate vorbi despre sine însu[i f\r\a o aminti ori de câte ori are ocazia. Aceas -ta în pofida faptului c\ nu i-a fost nicioda -t\ în mod direct student. Dar ce importan -]\ mai prezenta oare acest am\nunt în fa ]alegendei pe care Ciucurencu o întruchi panu numai în cadrul Institutului de ArteIacob Laz\r:Plastice „Nicolae Grigorescu”, ci [i în culturaromâneasc\ a acelei perioade, cândse spunea, nici mai mult, nici mai pu]in,c\ str\inii interesa]i de turismul cultural veneauîn ]ara noastr\ pentru trei lucruri:m\n\stirea Vorone], ansamblul sculptural„Constantin Brâncu[i” de la Tg. Jiu [i atelierulîn care lucra Alexandru Ciucuren cu?!Ascensiunea [i sfâr[itul lui Ion IonTân\rul Laz\r a candidat la concursulde admitere în Institutul „Nicolae Grigo -rescu” din Bucure[ti în calitate de autodidact.Provenea dintr-o familie s\rac\, a[ac\ nu a avut posibilitatea s\ urmeze un li -ceu de arte plastice sau s\ se preg\teasc\m\car cu vreun pictor profesionist, cares\ mai dea dovad\ pe deasupra [i de cevahar pedagogic, cu toate c\ la un momentdat sculptorul Ion Dohatcu, pe care îl cu -Hu[iÎnsemn\riie[ene
Iacob Laz\r:Floarea soareluinoscuse pe vremea când ucenicea într-unatelier de feronerie, i-l recomandase în a -cest scop lui Gherghe Vân\toru.De Alexandru Ciucurencu î[i aminte[ -te c\ a auzit pentru prima dat\ imediat du -p\ ce a devenit student. Se nimerise peu nul din holurile institutului [i cineva, opersoan\ mai în vârst\, aflat\ în preajm\,i l-a ar\tat unui novice, cum era [i el, pemarele profesor. [i-a îndreptat instinctivprivirea în direc]ia indicat\, dar n-a v\zutdecât… un instalator. Proverbiala înf\]i[a -re modest\ a celebrului pictor l-a indus [ipe el în eroare…În facultate, i-a avut ca dasc\li, printreal]ii, pe Alexandru Steriadi, George Lo wen -dal, Gheorge Labin, {tefan Constanti nes -cu, îns\ adev\ratul s\u magistru a de ve nitpe parcurs [i a r\mas, f\r\ doar [i poa te,Alexandru Ciucurencu, de a c\rui pictur\era pur [i simplu fascinat. În atelierele institutuluil-a întâlnit [i pe Marius Cilie vici, cucare avea s\ lege o prietenie trainic\, materializat\de timpuriu [i prin tr-o strân s\ co -laborare profesional\. Mai exact, era vor -ba de ilustrarea unor c\r]i de mare tiraj pu -blicate de editurile vremii: „Cartea Ru s\”,„Editura Tineretului”, „E.S.P.L.A.”. Dese -nele lor, într-atât de a preciate încât figurauca teme obligatorii la examenul de stat dela sec]ia de istorie [i teorie a artei, au ap\ -rut în volume ale unor autori celebri, prin -tre care Dostoievski, Gorki, Dickens, subpseudonimul Ion Ion. Succesul le-a adus [iun alt standard de via ]\ care le-a îng\duits\ se transforme a proa pe peste noapte dinni[te ti nerei ca re îm pu[cau francul, tr\indde azi pe mâi ne, în adev\ra]i domni ce-[ipermi teau s\ ia ma sa la Cap[a în companialui Eugen Schi le ru.„Boieria”, dar [i boemia mai mult saumai pu]in for]at\ aveau s\ ia sfâr[it imediatdup\ absolvirea facult\]ii. În anul 1956se c\s\tore[te cu Rodica Stafie, cea careavea s\ devin\ ea îns\[i un mare pictorromân contemporan sub numele de Ro -dica Laz\r, [i decide s\ renun]e la ilus tra -]iile de carte [i, implicit, la beneficiile fi -pensula şi dalta · pensula şi daÎnsemn\riie[ene37