Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

ilitatea, vitalitatea, via]a. Pe urm\, în toat\America latin\ erau r\spândite luptele decoco[i. Chiar [i în Cuba înainte de revolu -]ie. {i în afar\ de asta, coco[ul e subiectulunei serii de opere ale unui mare artist cu -banez, Mariano Rodriguez. Pe urm\… Dis -cu]ia nu alunec\ nici la Brâncu[i [i nici lacoco[ii tuturor culturilor arhaice. N-avemtimp. {i Sandu Darie nici m\car nu vrea s\priveasc\ în urm\. El este fiul avangardei.[i, în ceea ce prive[te artele cubaneze, p\ -rinte al avangardei.N-a prea pus accentul pe s\rb\toriri, dar,iat\, cu o lun\ în urm\, când a împlinit 75de ani, i-au f\cut bucuria unui homenaje –a unei festivit\]i omagiale. Îmi întinde suplimentuls\pt\mânal al revistei Revolucion ycultura din 7–13 aprilie 1983, în care, subtitlul 75 de Sandu, ni se vorbe[te despre o -perele Ziua [i noaptea de la spitalul Herma -nos Amejeiras. {i despre felul de a fi [i dea crea al sculptorului Sandu Darie, zice reporterulcare scrie articolul omagial, vorbe[ -te cu el într-o spaniol\ împ\nat\ cu propo -zi]ii franceze, care sun\ monocord ca [i cumar vorbi româna sa matern\… deci, spunereporterul, Sandu Darie trece de la o anecdot\din anii s\i parizieni la câteva proiecte,unele f\r\ îndoial\ utopice, cum ar fi acelade llenar de rosar la torre Eiffel, pe urm\ îivorbe[te ziaristului de La Cartelera (un felde S\pt\mâna artistic\ ilustrat\) despre di -ficult\]ile posesorilor de automobil (mi-a vor -bit [i mie, e mai nou se pare una dintrete -mele preferate ale lui Sandu Darie), desprefaptul c\ V\zduh se alc\tuie[te înlimba ro mân\ din V\z [i Duh. Imagina]iapoetic\ dematerializeaz\ sculptura. Celedou\ murale de 35/9 m, – iat\ cum amîncercat o realizare cosmic\, bazat\ pe dinamism,ima gina]ie, poezie.„Nici una dintre operele mele nu e semnat\,ne spune, ele sunt anonime. Nu am or -goliul semn\turii…“ Pe urm\ m\ invit\ s\ v\dEl arbol rojo – arborele ro[u – a[ezat în fa ]aPalatului central al pionierilor. Dintr-un pliantîn care Sandu Darie î[i explic\ lucra rea(pionierilor!) citez: „Arborele este simbolulMartin Schongauer:vie]ii, expresia for]ei naturalului [i a bu n\t\]iisale, pentru c\ el ne d\ fructe, flori, umbr\[i lemn pur. {i este, de asemenea, simbolulRevolu]iei, un arbore gigant care a dat fructetuturor cubanezilor…“ Arborele de metal [isârm\ al lui Sandu Darie este o me tafor\in tegratoare, a[a cum sunt [i celelalte opereale sale. Imagina]ia noastr\ poate lua avânt,lâng\ operele sale miturile române[ti î[i descoper\,în lumea paradisiac\ a tropi celor– în natura exuberant\ a tropicelor – un solnou. Mergem cu ma[ina s\ vedem u r ia[elemurale de la spitalul Hermanos Amei jeiras.Pe drum, Sandu Darie îmi vorbe[te din noudespre Eugen Ionescu [i despre Ca randino,despre Blecher [i despre al]i mari scriitori~ngerul Sfântului Mateiromâni de la Paris, Londra, de al]ii, afla]i înAustralia sau Canada. Din nou despre M.Blecher, cel mai de seam\ roman cier, prie -tenul lui de odinioar\. Sunt prie te nii tine re -]ilor lui. {i din nou de Bogza, Je beleanu.La spital, privesc panourile ascultând ex -plica]iile toren]iale ale lui Sandu Darie. Suntlec]iile lui Blecher, zice. Ce am putut înv\]ade la el.Îmi dau seama c\ în fiecare dintre ope -rele sale trebuie s\ încap\ Cosmosul întreg,Mi[carea în starea ei pur\, c\ fiecare dintreele încifreaz\ [i descifreaz\ o poveste. BasmulTinere]e f\r\ b\trâne]e [i via]\ f\r\de sfâr[it. E povestea cea mai iubit\ din ti -nere]ea noastr\. (Note din mai, 1983)meseria de a citi · meseria deÎnsemn\ri­ie[ene45