Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu
Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu
Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
arhiva „Însemnari-ieşene“ ∙ ar84Martin Schongauer:Ispitirea Sfântului Anton (detaliu)mai fie nici m\car ce `nc\ este. De aici pornesc lament\rile, a celelament\ri pasive [i orientale a[a de caracteristice moldovenilor`n genere. Eu nu am de gând s\ fac bocete duioase pe tema dispari]ieiunei fiin]e scumpe, nici voi c\uta fraze patetice cu cares\ plâng un ora[ ce se `ngroap\. Voi ar\ta numai o stare de fapt,care fixeaz\ raporturi [i perspective.Pe vremea când Ia[ul era capitala unei ]\ri, el era, prin firealucrurilor, un centru politic cârmuitor. Acest rol a disp\rut; n-avemce s\ mai discut\m asupra lui. Tot pe acea vreme, Ia[ul avea un`nsemnat rol comercial [i financiar. Azi, importan]a financiar\a lui se poate ceti `n urm\torul tablou de cifre din Almanah Ar -gus 1930, pag. 128-188:B\nci [i institu]ii de credit se g\seau `n 1928:~n jude]ul Ia[i 22 cu un capital de 246.302.508 lei;„ „ Dolj 44 „ „ „ „ 295.614.000 „;„ „ Arad 27 „ „ „ „ 374.749.300 „;„ „ Sibiu 20 „ „ „ „ 302.757.200 „;„ „ Torontal 94 „ „ „ „ 386.532.401 „;Din punct de vedere al mi[c\rii financiare, al posibilit\]ilor de`njghebat `ntreprinderi, Ia[ul nu se mai g\se[te nici m\car `n rândulal 2-lea, ci `n rândul al [eselea. Sco]ând capitala din compa -ra]iile noastre, g\sim patru jude]e `naintea Ia[ului, cu institu]ii decredit care num\r\ capitaluri mai mari ca el [i, deci, posibilit\]ide activitate economic\ mai `ntinse. ~n privin]a comer]ului, la fel,Almanah Argus 1930, pag. 246-267:Societ\]i comerciale erau `n 1928:~n jude]ul Ia[i 12 cu un capital de 30.800.000 lei;„ „ Br\ila 13 „ „ „ „ 83.114.059 „;„ „ Covurlui 16 „ „ „ „ 76.500.000 „;„ „ Bihor 22 „ „ „ „ 63.057.750 „;„ „ Torontal 31 „ „ „ „ 111.446.470 „;Ia[ul se g\se[te [i `n privin]a comer]ului `n rândul al [eselea.Cu privire la industrie, raportul este [i mai defavorabil, Alma -nah Argus, pag. 192-243:Societ\]i industriale erau `n 1928:~n jude]ul Ia[i 32 cu un capital de 207.456.030 lei;„ „ Prahova 29 „ „ „ „ 979.320.820 „;„ „ Arad 39 „ „ „ „ 427.765.800 „;„ „ Bihor 51 „ „ „ „ 275.678.800 „;„ „ Bra[ov 42 „ „ „ „ 730.403.300 „;„ „ Sibiu 20 „ „ „ „ 230.297.500 „;„ „ Torontal 95 „ „ „ „ 593.062.300 „;Dup\ cum vedem, `n industrie Ia[ul se g\se[te `n al optulealoc. Nu ne trebuiesc multe fraze [i demonstra]ii `ntortocheate.Statistica ne arat\ c\ Ia[ul nu mai are `n ansamblul ora[elor Ro -mâniei nici o importan]\ deosebit\ comercial\, nici valoare finan -ciar\ [i nici dezvoltare industrial\. Din aceste puncte de vedere,Ia[ul r\mâne din ce `n ce mai `n umbr\. Nu [tim cât\ vreme, dare sigur c\ pentru un timp factorii `nsufle]itori ai vie]ii economi -ce vor lipsi Ia[ului. Numai redeschiderea pe baze mai largi a uneilinii mari de comunica]ie `ntre Polonia [i Marea Neagr\, linie ca -re s\ treac\ `n apropierea Ia[ului, ar pune acest ora[ pe primulplan comercial. De asemeni, numai realizarea vechiului plan deleg\tur\ a Siretului cu Prutul prin Bahlui [i Jijia ar putea dezvoltao via]\ industrial\ important\ `n ora[ul nostru. Cum aceste pla-Însemn\ri ie[ene