Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

ursa ideilor economice · burs32Tiberiu Br\ileanEconomia buddhist\Din punctul meu de vedere, toate doctrinele,oricât de rafinate, propuse de a[azisa „[tiin]\ economic\”, au e[uat, maide vreme sau mai târziu, în practic\, înconfrun tarea cu realitatea. Bazat pe axi -ome false, mainstreamul actualei [tiin]eneoclasice e ast\zi dep\[it. Are dreptatePascal Buckner s\ considere c\ [tiin]a e -conomi c\ a pre luat discursul oracular, si -bilinic, ce poate fi interpretat în fel [i chip,de aceea nici nu am avea de-a face cu overitabil\ [tiin]\.Se caut\ noi abord\ri, noi solu]ii, uneiproblematici tot mai complexe, pe care sin -guri am complicat-o inutil, de fapt, în do -rin]a de a p\rea cât mai „[tiin]ifici”, prinîndep\rtarea de principiile clasicilor [i prinl\comia noastr\ lipsit\ de m\sur\ [i de bu -n\ cuviin]\. Ca orice activitate uman\, e -conomia ar trebui s\ se inspire din legile di -vine ce structureaz\ universul, kosmos-ul(care în greac\ înseamn\ ordine materia -l\, emo]ional\ [i spiritual\, deopotriv\). Fi -in]a suprem\ nu este comprehensibil\ de -cât prin atributele sale: bine, adev\r, frumos,dreptate, iubire, compasiune, ierta re,în]elepciune, armonie. Acestea ar trebui s\fie principiile pe care s\ se bazeze gândirea[i activitatea uman\ a economiei. S\recunoa[tem c\ ele au fost uitate odat\ cudesacralizarea societ\]ilor [i c\ în locul loram instalat un materialism grosier [i un e -goism feroce, o l\comie debordant\ [i omercantilizare oarb\, care numai bine nupot aduce. De[i este scris c\ „în sudoareafe]ei tale î]i vei mânca pâinea ta”, muncas-a demonetizat ca norm\ social\ [i mijlocde recuperare a altitudinii spirituale la caream fost crea]i, crescând propor]ional cantitateade lene. În Suedia, de pild\, leneaeste considerat\ o boal\, iar „bolnavilor” lise acord\ ajutoare socialeA[adar, se caut\ doctrine noi, mai alesc\ e vreme de criz\ [i cele vechi nu mai potfi ree[apate. Acceptând de mult determinantelespiritual-religioase ale cre[terii [idezvolt\rii economice [i studiindu-le pe ce -le din religiile abrahamice, m-am între batmereu care sunt cele care stau la baza avân -tului formidabil al Asiei. {i am g\sit. Unadintre ele este a[a-numita „economie buddhist\”.Aceasta se constituie dintr-un an -samblu de principii inspirate par]ial dinconfesiunea buddhist\, cum ar fi: – fiecaretrebuie s\ presteze o munc\ corect\, pentrua asigura o dezvoltare uman\ convena -bil\; – mijloacele de asigurare a existen]eitrebuie s\ fie ob]inute într-un mod corect;Martin Schongauer:– limitarea dorin]elor pentru a evita su fe -rin]a; – urmarea „c\ii de mijloc”, – distinc -]ia dintre nevoi reale [i nevoi artificiale [.a.Termenul de „economie buddhist\” afost utilizat pentru prima dat\ de c\tre a -mericanul E. F. Schumacher, în 1955, laîntoarcerea dintr-o misiune de consultantîn dezvoltare efectuat\ mai mul]i ani înBirmania. Eseul s\u seminal, Buddhist E -co nomics, a fost publicat în 1966, în Asia:A Handbook [i republicat în celebra sa lucrareSmall is beautiful, în 1973. Concep -tul a fost preluat [i utilizat apoi de al]i au -tori, cum ar fi P. Payuto (1973), P. L. Da -niels (2003) [i J. F. Dillard (2009).Dintre toate confesiunile religioase, bud -dhismul, care nu are nici dogm\, nici zei,nici taine sfinte, nici revela]ie, nici rug\ ciu -ne etc, este cel mai aproape de [tiin]a experimenal\modern\, bazat\ pe ipoteze cetrebuie verificate prin experien]\. Economiaortodox\ este îns\ prea cantitativist\,operând numai cu m\rimi m\surabile (uti -litate, avu]ie, profit, dobînd\, resurse, pre],munc\ etc), sub constrângerea rarit\]ii, întimp ce economia buddhist\ caut\ expli ca -Panou cu fructe [i flori (detaliu)Însemn\ri ie[ene