cri ticilor literari români asupra talentuluilui Blecher. Al doilea, intitulat Inimi cicatrizate,am putea zice c\ este un romanautobio gra fic. Autorul î[i descrie via]a-inenorocit\ – dar fantastic\ – petrecut\ învestita localitate francez\ Berck-sur-Mer,de pe ]\rmul Oceanului Atlantic. Berck-sur-Mer e un or\ [el care s-a f\cut vestit printratamentele ce se aplic\ acolo – cu frumoaserezultate –bolnavilor atin[i de tuberculoz\osoas\. Cititorii no[tri cunoscdin articole ap\rute în Medicul Nostru ceeste tuberculoza osoa s\. Nefericitul roman -cier român Blecher a stat [i el în acest o -Martin Schongauer:r\[el, spre a se trata pentru o tuberculo -z\ la coloana vertebral\ de care suferea.Ma rele s\u talent de evocare a realit\]ii, avie]ii, i-a dat impuls spre a a[ terne pe hârtie,astfel cum îi p\rea lui, a ceast\ via]\ înBerck-sur-Mer [i a izbutit s\ ne dea u nuldin cele mai originale romane ale lite ra -turii române[ti.E un roman pasionant în care eroii [ie roinele defileaz\ înaintea noastr\ maito]i cu corpul învelit [i strâns tot în enor -me cara p a ce, bandaje gipsate, ceea ce nu-iîmpie dic\ s\ fie victime ale s\ge]ilor lui Cu -pidon. Idile senine de dragoste care dau înFemeie ]inând o tapi]eriepatimi aprinse ce încearc\ s\ se reali zezeîn trupuri ghipsate! Ce poate fi mai origi -nal, mai ne verosimil, mai fantastic… Al]iiar zice: mai… pervers! A trebuit ma rele ta -lent al acestui tâ n\r romancier ca toate per -sonagiile s\ ne a par\ totu[i vii [i vibrândde o via]\ intens\. N-a[ fi crezut în posibi -litatea realit\]ii unor ase menea idile, pasiuni,[i… romantisme, dac\ întâmplarean-ar fi f\cut s\ cunosc per sonal o tân\r\ românc\,o frumuse]e r\pi toare, o pianist\de talent, care atins\ de o tuberculoz\vertebral\ a stat [i ea la Berck-sur-Mer...“Cine cite[te Medicul nostru este uimitde pragmatismul doctorului Ygrec, dar [i despaima care i-o stârnesc maladiile sexuale,devia]iile erotice, ne[ansele sentimentale.Pagini despre via]a sexual\, altele, la fel denumeroase, despre perversiuni, vicii, pericoleleerotismului dezl\n]uit ni-l arat\ pemedic preocupat de „higiena intim\”. El nupofte[te deliruri ale imaginarului, el cite[te cuochii medicului [i, a[a cum s-a v\zut din recenziala Inimi cicatrizate, compar\. Vreas\ vindece boala autorului. În romanele sa -le, Dr. Y reu[e[te incredibilele vindec\ri,precum în Stafiile dragostei. Romanul celorpatru. „Cei patru“ sunt Alexis Nour, Dr. Y,Alexandru Bilciurescu. Dr. Heraclide, „re -prezentant“ al doctorului Y, reu[e[te s\ în -vie mor]ii. Dar cei învia]i nu au o via]\ spi -ri tual\ fiindc\ „doar dragostea în toat\ com -plexitatea ei psihologic\ [i fiziologic\ reu -[e[ te s\ învie mor]ii“.3. Întâlniri cu Sandu Darie (S.Hay).Stau cu Sandu Darie pe terasa apartamentuluis\u din Vedado, unul dintre cele maifrumoase cartiere ale Havanei. Lâng\ noi,sub noi, zarva unei str\zi pe care trec, [u -voi, ma[inile unui ora[ trepidant; ma[inile,camioanele, autobuzele. Zgomotele – armoniaunei capitale. Îl întreb dac\ mai areprieteni în România – are, cum s\ nu aib\,el [tie tot ce se petrece în România, e la cu -rent cu toate. De altfel, a fost de câteva oriîn România, ultima dat\… recent… câ]ivaani în urm\. Dac\ are prieteni în România?meseria de a citi · meseria deÎnsemn\riie[ene43
meseria de a citi · meseria deMul]i, mul]i. Ei au intrat în cultur\ în grup.În primul rând e Geo Bogza… da, întâi detoate e Geo Bogza. Dac\ [tiu poezia aceeaa lui Geo Bogza, în care spune c\ o s\ moa -r\ la o vârst\ foarte înaintat\… înc\ tân\r,cu o inim\… rebelde. Revolu]ionar. O [tiu:Martin Schongauer:„Iar vârstele obi[nuite ale vie]ii omene[ti/Nu îmi privesc în nici un fel esen]a. //Amavut toat\ via]a [apte mii de ani, /dar tre -când prin vuietul [i tic\lo[ia lumii,/ tot maineîmp\cat [i plin de revolt\/ am s\ mor de[aptesprezece ani”). Are foarte mul]i prie -Schi]eteni în România. Sandu Darie mi-o spunepentru a m\ preveni? pentru a evita o confesiune?Discu]ia noastr\ se deschide, a proa -pe brutal prin aceste versuri, c\tre adev\ ruricare pot fi t\ioase, directe, c\tre o sincerita -te pe care, oricum, mi-o doream. Foar te desîi citesc [i îi recitesc pe Eugen Jebe leanu,pe {tefan Roll, pe Sa[a Pan\. Nu e xista olinie continu\, nimic nu avea o curge re lin\[i uniform\. Exista îns\ o eferves cen]\ fantastic\.M\ întreab\ dac\ l-am citit pe Ble -cher, romancier gigantic. Cel mai de seam\.Se citea mult, se discuta mult. To]i erau lacu rent cu ceea ce se întâmpla în Europa.Vo iam s\ fim cu un pas înaintea Europei.A[a zicea [i Eliade. Era, fire[te, [i destul\neseriozitate. Pentru „neseriozitate” SanduDarie întrebuin]eaz\ un termen ceva maidur. L-am cunoscut pe Teodorescu-Bra ni[te,un om cu totul deosebit, datorit\ lui am colaboratla Cuvântul liber. Pe Ion Vi nea.Are mult\ admira]ie pentru Ion Vinea. În1979, când a fost în România, a primit untelefon de la Miron Grindea. Miron Grin dea,dac\ nu [tiu, se afl\ la Londra, unde scoaterevista Adam. Era noaptea, era frig, pentruel mai ales, un tropical. C\ci, nu-i a[a, el esteun om de la tropice.Spun c\ m-a impresionat în Cuba aten -]ia acordat\ artei monumentale, o anumevivacitate a expresiei, c\utarea unui limbajcare se întoarce la tradi]iile indiene. Cuba -nezii sunt foarte comunicativi, se exprim\ cuo u[urin]\ extraordinar\, sunt exuberan]i,expansivi. Am prezidat, continu\ Sandu Da -rie, un juriu de cerami[ti, care a acordat pre -miul întâi lui Oscar Rodriguez Lasseria: unmare ceramist, specializat în „guije”, eroi aimagiei [i ai mitologiei cubaneze, cu zei careapar la marginea râurilor… un fel de dr\ cu -[ori… („Pe aceast\ direc]ie, îmi propun s\caut o mitologie foarte proprie, s\ inventezo lume…” – îmi spunea Lasseria.)Am v\zut, atât în operele tinerilor plasticienicubanezi, cât [i în [colile de art\ pecare le-am vizitat, frecven]a, unui motiv: co -co[ul. Din mai multe motive, spune SanduDarie. În primul rând, coco[ul reprezint\ vi -44Însemn\riie[ene