Insemnari iesene, nr 2 2012 - Liviu Ioan Stoiciu

meridiane şi paralele · meridi68ve niser\ din nou la putere, Ibn Hazm a ajuns din nou vizir lacurtea lui ’Abd ar-Rahman V. {i acesta a fost asasinat dup\ nu -mai câteva s\pt\mâni de domnie, vizi rul filozof ajungând din noula închisoare. De altfel, perioada dintre 1009-1031 e cu noscut\în istoria Andaluziei ca o succesiu ne de momente anarhice, în ca -re luptele între rivalii pretenden]i la tron au dus la abolirea [i des -tr\marea califatului.În 1027, Ibn Hazm se afla liber la Jati va, unde compuseseTawq al-hamama (Co lierul porumbi]ei), singura carte de litera -tu r\ a acestui autor interesat în principal de teologie [i drept. Pân\la sfâr[itul zilelor, s-a consacrat scrisului, mai degrab\ ca ra ]io na -list [i teolog. Ca polemist, a fost pri mul care a atras aten]ia, înscrierile sale te ologice [i de drept religios, asupra episto lelor juri -dice ale cre[tinilor. S-a opus her me neuticii alegorice, preferândinterpretarea literal\ a Coranului, dup\ metoda te ologic\ zahi -ri t\; se spune c\ a dat o direc ]ie distinct\ acestui curent, întrucâtmulte din aser]iunile sale difer\ de ale predeceso rilor. Zahiri]ii auap\rut ca sus]in\tori ai nevoii de explicit, insistând pe în]elegereaCoranului [i a faptelor [i zicerilor Profetului ca singur\ surs\ autorizat\[i respin gând orice compara]ie, orice p\rere personal\.Între scrierile mai importante ale lui Ibn Hazm se num\r\ tra -tatul de moral\ Despre tr\s\turile de caracter [i felurile purt\ri -lor în lecuirea sufletelor, enciclopedia de religii comparate [i deistoria religiilor nu mit\ Cartea împ\r]irii în religii [i secte, careexist\ în mai multe variante, volume consacrate istoriei omeya -zilor în Spania, comentarii teologice, precum epistola L\ murireaadev\ratului sens al credin]ei, c\r]i despre diferitele [tiin]e,precum Epistola despre categoriile [tiin]elor, despre gene al o -giile arabilor, despre tradi]iile pri vind via]a Profetului, despredreptul musul man [i despre logic\.{apte ar fi, dup\ Ibn Hazm, motivele pentru a scrie o carte:ceva original de spus, de completat ceva neîntregit, de îndreptatceva gre[it, de clarificat un lucru misterios [i complicat, o scriereprea lung\ [i stufoa s\ de esen]ializat, de strâns informa]ii dindiferite surse, de adunat „perle” risipite, în tregind iar [iragul. Faptulc\ a scris un singur volum de literatur\ dovede[te c\ el în su[iî[i plasa scrisul mai degrab\ în catego riile clarific\rii, esen]ializ\rii[i întregirii. De altfel, era con[tient de „abaterea” pe care o re pre -zenta, în seriosul s\u drum teologic, Colierul („[tiu c\ unii din adversariimei m\ vor blama c\ am scris asemenea carte [i vor spu nec\ am p\r\sit metoda [i am r\t\cit calea; dar s\ nu gândeasc\ ni -meni altceva decât ce am avut în gând”). Ce avusese el de fapt îngând? S\ scrie mai „popular” tot o carte de moral\, culminândîn lauda ascezei [i a virtu]ilor înfrâului.Prefera, în spiritul filozofilor elenizan]i, disciplinele utile, practice,dar, totodat\, sub perpetua dominan]\ teologic\ a islamului,nu credea c\ [tiin]ele ar putea fi desp\r]ite de religie, sau c\ ramurilecunoa[terii ar supravie]ui separate. Colierul porumbi]eiMartin Schongauer:A cincea fecioar\ chibzuit\r\mâne o excep]ie în opera lui Ibn Hazm; dar, [i aici, referin]eleteologice, problema moralit\]ii [i a cunoa[terii, istoria [i politicasunt mereu prezente.3. Colierul Porumbi]ei, genez\, manuscrisÎn tradi]ia arab\, porumbi]a apare în poeme ca simbol al iubirii,iar colierul ca simbol al m\iestriei stilistice, elocven]a fiinddeseori comparat\ cu un [irag de m\rg\ritare; colierul împo do -be[te porumbi]a a[a cum Ibn Hazm a urm\rit „me[te[ugirea” mo -dului de a în]elege iubirea. Dac\ ]inem seama de semnifica]ia ero -tic\ a colierului (leg\tura între cea care îl poart\ [i cel care l-a oferit– în acest caz, Allah) precum [i de sensul cosmic al acestui simbol(reducerea multiplului la unu, tendin]a de a pune în ordine diver -si tatea haotic\) putem b\nui c\ teologul nu a preluat doar o me -Însemn\ri­ie[ene