Ştiinţe <strong>Medicale</strong>103erau <strong>de</strong> vârstă medie, mai mulţi bărbaţi. Trăsăturileclinice erau ale unei neuropatii axonale simetrice lentprogresive, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> lungimea axonului și afectândfibrele nervoase axonale senzitive sau senzitive șimotorii. Simptomele vegetative nu erau proeminente,pe când durerea era manifestă.Datele anterioare necontrolate au sugerat i<strong>de</strong>eaunei asocieri între PACI (în<strong>de</strong>osebi cu durere)și <strong>de</strong>reglarea toleranţei la glucoză. După ajustareaconform vârstei și sexului, rezultatele nu au confirmataceastă asociere, <strong>de</strong>și era o tendinţă spre o<strong>de</strong>reglare mai pronunţată a toleranţei la glucoză lapacienţii cu PACI comparativ cu subiecţii din lotul<strong>de</strong> control (mai ales la cei cu PACI cu durere). Bolnaviicu durere erau mai obezi și aveau indicele <strong>de</strong>masă corporală mai mare <strong>de</strong>cât subiecţii <strong>de</strong> control.Studiul efectuat <strong>de</strong> către noi are și unele limitări,<strong>de</strong>oarece testul oral <strong>de</strong> toleranţă la glucoză nu a fostefectuat după încărcarea cu hidraţi <strong>de</strong> carbon timp<strong>de</strong> 4 zile, care este cunoscut ca un fapt ce crește proporţiapacienţilor cu <strong>de</strong>reglarea toleranţei la glucoză.Deoarece testul a fost efectuat în același mod lapacienţi și la subiecţii din lotul <strong>de</strong> control, aceastanu a afectat probabil proporţia relativă a bolnavilorși a celor din grupul <strong>de</strong> control cu <strong>de</strong>reglarea toleranţeila glucoză.Un rezultat interesant și posibil inovator este faptulcă pacienţii cu PACI, în general, și cei cu neuropatiedureroasă, au avut concentraţii serice <strong>de</strong> trigliceri<strong>de</strong>semnificativ mai mari <strong>de</strong>cât subiecţii <strong>de</strong> control.Datele din literatura <strong>de</strong> specialitate la fel susţinaceastă observaţie. Teunissen și colegii au raportat cădislipi<strong>de</strong>mia se întâlnește mai frecvent la pacienţii cuPACI, comparativ persoanele <strong>de</strong> control, după ajustareaconform vârstei și sexului. Sorenson și Win<strong>de</strong>bankau <strong>de</strong>monstrat că trigliceri<strong>de</strong>le serice erau maisus <strong>de</strong> a 90-a percentilă la 79% din 27 <strong>de</strong> pacienţi cuneuropatie predominant senzitivă a fibrelor subţiricu hiperlipi<strong>de</strong>mie marcată, în special cu hipertrigliceri<strong>de</strong>mie.Aceste observaţii, în concordanţă cu alenoastre, susţin ipoteza că <strong>de</strong>reglarea metabolismuluitrigliceridic este responsabilă <strong>de</strong> o proporţie semnificativă<strong>de</strong> cazuri cu PACI, în<strong>de</strong>osebi cele cu implicareafibrelor subţiri și cu durere. Astfel, este necesară studiereaîn continuare a metabolismului lipidic la pacienţiicu polineuropatie axonală idiopatică, inclusiv ainfluenţei tratamentului <strong>de</strong> corijare a trigliceri<strong>de</strong>lor laacești bolnavi.Studiile observaţionale, dar necontrolate, prece<strong>de</strong>nteau accentuat importanţa hiperglicemiei și a<strong>de</strong>reglării toleranţei la glucoză drept cauze ale PACI[15]. Observaţiile noastre nu au arătat o asocieresemnificativă cu diabetul zaharat și toleranţa <strong>de</strong>terioratăla glucoză. Totodată, a fost o asociere seminificativăîntre PACI și hipertrigliceri<strong>de</strong>mie. Aceastăasociere ar putea fi explicată în două moduri. Înprimul rând, datorită faptului că hipertrigliceri<strong>de</strong>miaeste un marker pentru sindromul metabolic cuindicele <strong>de</strong> masă corporală crescut, <strong>de</strong>reglarea toleranţeila glucoză și hiperlipi<strong>de</strong>mie. Acest sindromeste diagnosticat tot mai frecvent. Lipsa <strong>de</strong> asocierecu hiperglicemia ne permite să presupunemcă PACI nu se datorează hiperglicemiei per se, ciunei anomalii frecvente ce stă la baza sindromuluimetabolic, cauza căruia nu este la moment clară. Adoua explicaţie ar fi o anomalie ne<strong>de</strong>scrisă, dar maispecifică a metabolismului trigliceridic, ce nu ţine<strong>de</strong> metabolic.Am inclus în studiu 3 pacienţi cu un anamnesticfamilial, la care ru<strong>de</strong>le <strong>de</strong> gradul întâi ar fi putut aveaneuropatie periferică familială cu <strong>de</strong>but tardiv. Este oîntrebare discutabilă dacă asemenea bolnavi ar trebuiexcluși din seriea <strong>de</strong> persoane cu PACI [16]. Am argumentatcă ar putea fi imposibil <strong>de</strong> a confirma sau<strong>de</strong> a infirma dacă alţi membri ai familiei au avut saunu o neuropatie și, astfel, exclu<strong>de</strong>rea acestor bolnaviar împiedica <strong>de</strong>pistarea unui subgrup <strong>de</strong> pacienţi cuo cauză genetică a PACI. Alţii pot consi<strong>de</strong>ra că asemeneapersoane pot avea boala Charcot-Marie-Toothtipul 2 cu <strong>de</strong>but tardiv, care uneori se poate manifestaîn perioada senilă. Totuși, pacienţii incluși aveau maimult <strong>de</strong>ficit senzitiv <strong>de</strong>cât motor și prezenţa picioruluiscobit nu a corelat cu un anamnestic familial <strong>de</strong> neuropatieposibilă. Prezenţa <strong>de</strong>getelor în ciocan a corelatcu un anamnestic familial, dar a fost observată și lasubiecţii <strong>de</strong> control.Nu am <strong>de</strong>pistat o asociere pozitivă între PACI șiconsumul <strong>de</strong> alcool în acest grup <strong>de</strong> pacienţi, <strong>de</strong>oarecebolnavii care făceau abuz <strong>de</strong> alcool au fost diagnosticaţiși excluși din studiu. Deși nici un pacientnu a fost consi<strong>de</strong>rat ca fiind expus atât <strong>de</strong> mult uneitoxine din mediul ambiant, încât neuropatia să fieconsi<strong>de</strong>rată neurotoxică la origine, solvenţii și insectici<strong>de</strong>leorganofosforice sunt cauze recunoscute <strong>de</strong> neuropatieacută, dar nu există dovezi convingătoare căexpunerea cronică în doze mici cauzează neuropatieperiferică [17].În concluzie, PACI poate fi clasificată clinic în categoriilecu durere și fără durere, cu diferite asocieri<strong>de</strong> abateri metabolice. Dereglările pe care le producePACI cauzează dizabilitate ușoară sau mo<strong>de</strong>rată șiafectează în mod divers calitatea vieţii. Aceste efectesunt mai pronunţate la pacienţii cu durere <strong>de</strong>cât fărăea. A fost observată o tendinţă spre <strong>de</strong>reglarea toleranţeila glucoză la bolnavii cu PACI, în<strong>de</strong>osebi cudurere. Totuși singurul factor care s-a dovedit semnificativîn analiza <strong>de</strong> regresie logistică a fost hipertrigliceri<strong>de</strong>mia,care trebuie cercetată ulterior dreptcauză posibilă a PACI atât în practica clinică, cât și înstudiile știinţifice.
104Bibliografie1. Jann S., Beretta S., Bramerio M., Defanti C.A. Prospectivefollow-up study of chronic polyneuropathy of un<strong>de</strong>terminedcause. Muscle Nerve, 2001; 24: 1197-1201.2. McLeod J.G., Tuck R.R., Pollard J.D., Cameron J.,Walsh J.C. Chronic polyneuropathy of un<strong>de</strong>termined cause.J. Neurol. Neurosung. Psychiatry, 1984; 47: 530-535.3. Notermans NC, Wokke JHJ. Chronic idiopathicaxonal polyneuropathy. Muscle Nerve 1996; 1637-8.4. Notermans N.C., Wokke J.H.J., Franssen H., van<strong>de</strong>r Graaf Y., Vermeulen M., van <strong>de</strong>n Berg L.H., et al. Chronicidiopathic polyneuropathy presenting in middle or oldage: a clinical and electrophysiological study of 75 patients. J.Neurol. Neurosurg. Psychiatry, 1993; 56: 1066-1071.5. Notermans N.C., Wokke J.H.J., van <strong>de</strong>r Graaf Y.,Franssen H., van Dijk G.W., Jennekens F.G.I. Chronic idiopathicaxonal polyneuropathy: a five year follow up. J. Neurol.Neurosurg. Psychiatry, 1994; 57: 1525-1527.6. Fisher C.M. Late-life chronic peripheral neuropathyof obscure nature. Arch. Neurol., 1982; 39: 234-235.7. Chroni E., Hall S.M., Hughes R.A.C. Chronic relapsingaxonal neuropaty: a fisrt case report. Ann. Neurol.,1995; 37: 112-115.8. Russell J.W., Feldman E.L. Impaired glucose tolerance-doesit causes neuropathy? Muscle Nerve, 2001; 24:1109-1112.9. Novella S.P., Inzucchi S.E., Goldstein J.M. Thefrequency of undiagnosed diabetes and impaired glucose tolerancein patients with idiopathic sensory neuropathy. MuscleNerve, 2001; 24: 1229-1231.10. Singleton J.R., Smith A.G., Bromberg M.B. Painfulsensory polyneuropathy associated with impaired glucosetolerance. Muscle Nerve, 2001; 24: 1225-1228.11. Sumner C.J., Sheth S., Griffin J.W., Cornblath D.R.,Poly<strong>de</strong>fkis M. The spectrum of neuropathy in diabetes andimpaired glucose tolerance. Neurology, 2003; 60: 108-111.12. Halliwell B. Oxygen radicals as key mediators inneurogical disease: fact or fiction? Ann. Neurol., 1992; 32,suppl.: S10-S15.13. Merkies I.S.J., Schmitz P.I.M., van <strong>de</strong>r Meche F.G.,van Doorn P.A. Psychometric evaluation of a new sensoryscale in immune-mediated polyneuropathies. Neurology.,2000; 54: 943-949.14. Jamal G.A., Hansen S., Weir A.I., Ballantyne J.P.An improved automated method for the measurement ofthermal thresholds. 1. Normal subjects. J. Neurol. Neurosung.Psychiatry, 1985; 48: 354-360.15. Sorenson E.J., Win<strong>de</strong>nbank A. J. Hypertriglyceri<strong>de</strong>miain idiopathic painful small fiber neuropathy abstract.Neurology, 2000; 54, suppl. 3: A 403.16. Harding A.E., Thomas P.K. The clinical features ofhereditary motor and sensory neuropathy types I and II. Brain,1980; 103: 259-280.17. Hedges B., di Salvo P. Alcohol consumption andsmoking. Prescott-Clarke P., Primatesta P., editors. HealthSurvey for England 1996. London: Station-ery Office, 1996,p. 305-320.Buletinul AŞMRezumatÎn scopul studierii etiologiei polineuropatiei axonalecronice idiopatice (PACI), au fost comparaţi 30 <strong>de</strong> pacienţicu PACI și 30 <strong>de</strong> subiecţi <strong>de</strong> control. 11 (36,7%) pacienţi eraucu polineuropatie dureroasă și 19 (63,3%) – cu polineuropatiefără durere, 16 (53,3%) – cu polineuropatie senzitivă și14 (46,7%) – cu polineuropatie senzitivă și motorie. Tabloultipic era al unei neuropatii senzitive sau senzitive și motoriilent progresive. Acţiunea cauza dizabilitate ușoară sau mo<strong>de</strong>rată.Astfel <strong>de</strong> factori ca alcoolul, tulburările metabolismuluiglucidic, inclusiv diabetul zaharat, expunerea la toxine nu auavut un rol semnificativ în etiologia PACI. Nu a fost <strong>de</strong>pistatun anamnestic posibil <strong>de</strong> neuropatie periferică la ru<strong>de</strong>le <strong>de</strong>gra<strong>de</strong>le întâi și doi. 6 (20%) pacienţi și 2 (6,7%) dintre subiecţii<strong>de</strong> control au avut o toleranţă <strong>de</strong>reglată la glucoză sau hiperglicemiea jeun (pe nemâncate), dar după ajustarea conformsexului și vârstei diferenţa nu a fost semnificativă, chiar și îngrupul cu polineuropatie dureroasă (p>0,05). După ajustareaconform indicelui <strong>de</strong> masă corporală, vârstei și sexului nu afost observată nici o diferenţă semnificativă în concentraţiacolesterolului seric, dar au fost <strong>de</strong>pistate concentraţii mai mari<strong>de</strong> trigliceri<strong>de</strong> la pacienţi (media 1,9 mmol/l) comparativ cusubiecţii <strong>de</strong> control (media 1,3 mmol/l), p
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15:
Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27:
Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41:
Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55: Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57: Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59: Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61: Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63: Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65: Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67: Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69: Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71: Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73: Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75: Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77: Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79: Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81: Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83: Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85: Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87: Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89: Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91: Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93: Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95: Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97: Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99: Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101: Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103: Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 106 and 107: Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109: Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111: Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113: Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115: Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117: Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119: Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121: Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123: Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125: Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127: Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129: Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131: Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133: Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135: Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137: Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139: Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141: Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143: Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145: Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147: Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149: Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151: Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153: Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157:
Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159:
Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187:
Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191:
Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193:
Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195:
Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197:
Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199:
Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201:
Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203:
Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205:
Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207:
Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209:
Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211:
Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213:
Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217:
Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219:
Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p