Ştiinţe <strong>Medicale</strong>tivării medicinei <strong>de</strong> familie și elaborării unor strategiinaţionale <strong>de</strong> prevenţie și tratament abortiv al crizelor.Bibliografie1. Das S.K., Sanyal K. Neuroepi<strong>de</strong>miology of majorneurological disor<strong>de</strong>rs in rural Bengal. Neurol India 1996;14: 47-58.2. Groppa St. Antiepilepticele si tratamentul Epilepsiei.Chișinău, 2006. 176 p.3. Kobau R., DiIorio C.A., Price P.H., Thurman D.J.,Martin L.M., Ridings D.L., et al. Prevalence of epilepsy andhealth status of adults with epilepsy in Georgia and Tennessee:Behavioral Risk Factor Surveillance System, 2002. EpilepsyBehav 2004; 5:358–66.4. Lowe R.A., Localio A.R., Schwarz D.F., WilliamsS., Tuton L.W., Maroney S., et al. Association between primarycare practice characteristics and emergency <strong>de</strong>partmentuse in a medic aid managed care organization. MedCare 2005;43: 792–800.5. S. Nica, I. Davi<strong>de</strong>scu. Crizele epileptice în bolile generale.Revista Română <strong>de</strong> Neurologie 2008.6. Rask K.J., Williams M.V., McNagny S.E., ParkerR.M., Baker D.W. Ambulatory health care use by patients ina public hospital emergency <strong>de</strong>partment. J Gen Intern Med1998;13:614–20.7. G. Brathen, E. Ben-Menachem, E. Brodtkorb.EFNS gui<strong>de</strong>line on the diagnosis and management of alcohol-relatedseizures: report of an EFNS task force. EuropeanJournal of Neurology 2005, 12: 575–5818. Huff J.S., Morris D.L., Kothari R.U., Gibbs M.A.Emergency <strong>de</strong>partment management of patients with seizures:a multicenter study. Acad Emerg Med 2001; 8:622–8.9. Cristina Panea, O. Bajenaru, A. Serbanescu. Epilepsiaadultului – ghid <strong>de</strong> diagnostic și tratament în Ghiduri<strong>de</strong> diagnostic și tratament în neurologie, editura Amaltea,2010.10. Krumholz A., Grufferman S., Orr S.T., Stern B.J.Seizures and seizure care in an emergency <strong>de</strong>partment. Epilepsia,1989; 30:175–81.11. San<strong>de</strong>r J.W., Shorvon S.D. Inci<strong>de</strong>nce and prevalencestudies in epilepsy and their methodological problems: areview. J Neurol Neurosurg Psychiatry 1987; 50: 829–39.12. San<strong>de</strong>r J.W., Shorvon S.D. Epi<strong>de</strong>miology of the epilepsies.J Neurol Neurosurg Psychiatry 1996;61: 433–43.13. Walls C.A., Rho<strong>de</strong>s K.V., Kennedy J.J. The emergency<strong>de</strong>partment as usual source of medical care: estimatesfrom the 1998 National Health Interview Survey. AcadEmerg Med 2002; 9:1140–5.14. Jette N., Quan H., Faris P., Dean S., Li B., FongA., et al. Health resource use in epilepsy: significant disparitiesby age, gen<strong>de</strong>r, and aboriginal status. Epilepsia, 2008;49:586–93.61RezumatEpilepsia este o problemă majoră <strong>de</strong> sănătate în RepublicaMoldova, dar studii efectuate pe inci<strong>de</strong>nţăsunt rare. Acest studiu a fost întreprins pentru a <strong>de</strong>terminastructura crizelor epileptice acute în municipiul Chișinău.Studiul a fost realizat conform adresărilor la neurologîn Departamentul Medicină Urgentă (DMU) al IMSP CN-ȘPMU, pe perioada anilor 2008 – 2010. Un total <strong>de</strong> 1856 <strong>de</strong>cazuri au fost <strong>de</strong>pistate în această perioadă, în 186 587 pacienţi<strong>de</strong>serviţi în DMU. Studiul a <strong>de</strong>terminat o pon<strong>de</strong>remai mare <strong>de</strong> grupuri în vărstă <strong>de</strong> 41 – 50 <strong>de</strong> ani. Aceastărată a fost mai mare <strong>de</strong>cât în multe ţări <strong>de</strong>zvoltate, dar maimică <strong>de</strong>cât în ţările în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Cauzele metaboliceau prezentat factorul cel mai frecvent observat. S-aobservat o variaţie slabă a ratei crizelor epileptice acute, <strong>de</strong>la an la an, în timpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> studiu.SummaryEpilepsy is a major health problem in Moldova, butthe inci<strong>de</strong>nce studies are rare. This study was un<strong>de</strong>rtakento <strong>de</strong>termine the structure of acute seizures in Chisinau. Thestudy was conducted according to appeals to theneurologist in the Emergency Medicine Department(EMD) of NSPEMC, during the years 2008-2010. A totalof 1856 cases were <strong>de</strong>tected during this period, from 186,587 patients that were served in the EMD. The study resultedin a higher proportion of the age group 41-50 years. Thisrate was higher than many <strong>de</strong>veloped countries, but lowerthan in <strong>de</strong>veloping countries. Metabolic causes were mostcommonly observed factor presented. There wasa weak variation rate of acute seizures during the studyperiod.РезюмеЭпилепсия является серьезной проблемой дляздравоохранения в Молдове, но исследования по заболеваемостиредки. Это исследование было проведенодля определения структуры острых эпилептическихсудорогов в муниципии Кишинэу. Исследованиебыло проведено в соответствии с обращениями к неврологув Департаменте Ургентной Медицинской Помощииз ННПЦНМ, в течение 2008-2010 гг. В общейсложности 1856 случаев были обнаружены в течениеэтого периода, из 186587 пациентов обслуженныхв ДУМП. В результате исследования проявилосьболее высокая доля возрастной группы 41-50 лет. Этотпоказатель был выше, чем во многих развитых странах,но ниже, чем в развивающихся странах. Метаболическиепричины были наиболее часто наблюдающимсяфактором. Определилась слабая вариация частотыострых эпилептических судорогов в течение периодаисследования.
62EPILEPSIA CAUZATĂDE NEUROCISTICERCOZA –PARTICULARITĂŢI CLINICEȘI MANAGEMENT______________________________________Stanislav Groppa1, Na<strong>de</strong>jda Gorincioi21 membru corespon<strong>de</strong>nt al AȘ RM,dr. hab. med., prof. univ.,șef Catedră Neurologie, Neurochirurgieși Genetică Medicală, IMSP CNȘPMU,Chișinău, Moldova2 medic-neurolog, IMSP CNȘPMU,Chișinău, MoldovaBuletinul AŞMCele mai frecvente infecţii care duc la <strong>de</strong>zvoltareaepilepsiei sunt: malaria, neurocisticercoza (NCC), tripanosomiazaamericană, paragomoniaza și toxocaroza.Neurocisticercoza este printre cele mai răspânditeneuroparazitoze umane (conform raportului SecretariatuluiOMS A55/23 din 5.04.2002). Anual în lumese infectează aproximativ 50 mln. <strong>de</strong> persoane, iar alte50000 sucombă prin această infecţie [1].Debutul neurocisticercozei este semnalat cel maifrecvent prin crize epileptice în cazul a circa 70-90%din pacienţi [2]. Conform <strong>de</strong>finiţiei formulate <strong>de</strong> Comisia<strong>de</strong> Epi<strong>de</strong>miologie și Prognostic a ILAE (1997),crizele epileptice <strong>de</strong>finite <strong>de</strong> NCC se pot clasifica în:1. Crize provocate (simptomatice, acute), datoratereacţiei inflamatorii a chisturilor localizate cortical/subcortical – forma tranziţională (faza coloidală șigranulară II – III a viabilităţii parazitului); 2. Crizedatorate compresiei mecanice prin chisturile cu cisticerciviabili (faza veziculară I) și prin calcificate (faza<strong>de</strong> calcificare IV).Pacienţii cu NCC produc câteva tipuri <strong>de</strong> paroxismeepileptice: a) crize epileptice parţiale simple;b) crize epileptice generalizate și c) crize epilepticeparţiale simple cu generalizare secundară. Nu există ocorelare certă între apariţia leziunilor tisulare datoratecisticercului și severitatea epilepsiei. De exemplu, pacienţiicu un calcificat intracerebral pot prezenta crizeepileptice severe refractare la tratament, iar pacienţiicu multiple chisturi sau calcificate pot să nu <strong>de</strong>zvoltecrize.În era pre-CT (tomografia computerizată) frecvenţaNCC în cadrul epilepsiei era estimată la 2,2-9,6% cazuri [3]. Datorită investigaţiilor neuroimagisticemo<strong>de</strong>rne – CT/IRM (imageria prin rezonanţamagnetică nucleară), inci<strong>de</strong>nţa NCC a crescut pânăla 9-18,6% printre pacienţii cu epilepsie [4, 5], iar studiilerandomizate efectuate recent în una din ţările latino-americaneasupra pacienţilor cu epilepsie documentatăimagistic susţin implicarea NCC în 30-50%din cazurile cercetate [6].Proporţia cazurilor <strong>de</strong> epilepsie asociată cu NCC<strong>de</strong>pistate prin testul imunoserologic este mai mică <strong>de</strong>câtproporţia cazurilor <strong>de</strong> NCC <strong>de</strong>pistată prin examenCT. Doar la 12% din pacienţii epileptici îngrijiţi în cliniciledin Peru T. Solium a fost <strong>de</strong>monstrată serologic(prin testul ELISA sau EITB) [7]. În cazul leziunii inflamatoriisolitare (SECTL) ambele teste sunt și maineinformative [8].Studii recente au evi<strong>de</strong>nţiat rolul sistemului <strong>de</strong>histiocompatibilitate (HLA) în <strong>de</strong>zvoltarea leziunilorparenchimatoase în cadrul NCC [9]. S-a <strong>de</strong>monsrato predominanţă a antigenului <strong>de</strong> histiocompatibilitateHLA tip I la pacienţii cu epilepsie datorată NCC.Aceste cercetări la nivel molecular-genetic au <strong>de</strong>schisun tărâm nou <strong>de</strong> explorări vizând predispoziţia ereditarăfaţă <strong>de</strong> unele maladii, în special infecţia (NCC) șiepilepsia cauzată <strong>de</strong> NCC.Până în prezent nu există studii bazate pe meto<strong>de</strong>epi<strong>de</strong>miologice mo<strong>de</strong>rne asupra analizei factorilorasociaţi cu recidive sau remisie a crizelor epileptice lapacienţii cu NCC. Prin urmare, este dificil <strong>de</strong> a stabiliindicaţiile specifice, doza și durata tratamentului cupreparate antiepileptice (AED).În acest aspect ne-am propus ca scop evi<strong>de</strong>nţiereaparticularităţilor clinice, neurofiziologice, neuroimagisticeși molecular-genetice pentru stabilirea diagnosticuluiși managementului maladiilor în cauză.Materiale și meto<strong>de</strong>:Lotul <strong>de</strong> pacienţi incluși în studiu a constituitpersoane într-un diapazon larg <strong>de</strong> vârstă (între 16 și77 ani). A fost examinat un lot <strong>de</strong> pacienţii cu neurocisticercoză,cu și fără epilepsie, constituit din 60 <strong>de</strong>persoane, dintre care 34 alcătuiau grupul pacienţilorcu NCC și epilepsie.A fost elaborată o cartă specială, care a fost completatăpentru fiecare pacient în parte, în care au fostenumerate cele mai importante aspecte anamnestice,clinice, diagnostice și terapeutice, precum și evaluareapacientului în dinamică.Un rol important în monitorizarea pacienţilorcu NCC și crize epileptice l-a avut stabilirea morfologieicrizelor, factorilor precipitanţi în <strong>de</strong>clanșareaaccesului, constatarea stării postictale a pacientului.Pe lângă evaluarea clinică a crizelor epileptice, aufost utilizate și proce<strong>de</strong>e neurofiziologice – vi<strong>de</strong>oelectroencefalografiadigitală computerizată (vi<strong>de</strong>o-EEG computerizată). Vi<strong>de</strong>o-EEG computerizată afost efectuată la aparatul NicoletOne cEEG System,utilizând metoda “sistemei 10-20” (propusă <strong>de</strong> Jasper,1949). Pacienţii au fost investigaţi prin EEGsimplă, EEG cu <strong>de</strong>privare <strong>de</strong> somn, EEG <strong>de</strong> lungădurată. Au fost vizualizate și comparate pattern-urile
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13: Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15: Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17: Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19: Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21: Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23: Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25: Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27: Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29: Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31: Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33: Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35: Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37: Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39: Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41: Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43: Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45: Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47: Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49: Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51: Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53: Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55: Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57: Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59: Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61: Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 64 and 65: Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67: Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69: Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71: Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73: Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75: Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77: Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79: Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81: Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83: Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85: Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87: Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89: Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91: Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93: Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95: Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97: Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99: Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101: Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103: Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105: Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107: Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109: Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111: Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115:
Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121:
Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123:
Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125:
Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129:
Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131:
Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133:
Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135:
Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141:
Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143:
Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145:
Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147:
Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149:
Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151:
Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153:
Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157:
Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159:
Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187:
Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191:
Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193:
Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195:
Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197:
Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199:
Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201:
Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203:
Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205:
Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207:
Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209:
Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211:
Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213:
Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217:
Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219:
Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p