Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede din tabelul 5, valorile crescuteale ß-endorfinelor după tratament în regim curativ șiplacebo la pacienţii grupului 1 nu se deosebesc statisticsemnificativ, indiferent de regimul aplicat de stimulare,în timp ce intensitatea cefaleei conform SVAscade mai mult și statistic semnificativ (P=0.04) la pacienţiitrataţi prin SET în regim curativ.Discuţii. Se consideră că mecanismul de bază înrealizarea efectului analgezic, exercitat de SET, esteactivarea structurilor endorfine ale sistemului cerebralantinociceptiv [1].Majoritatea studiilor anterioare la tema relaţieidintre SET și ß-endorfine au fost ţintite asupra sindroameloralgice cronice noncefalice. Foarte puţinecercetări s-au efectuat asupra pacienţilor cu cefaleiprimare episodice sau cronice. Astfel, un studiu efectuatde Shklar R. et al. [11] a demonstrat o diminuareprogresivă a nivelului de ß-endorfine în LCR la pacienţiicu diverse forme de migrenă. Această descreștereera strâns corelată cu severitatea migrenei: cele maijoase valori au fost înregistrate la pacienţii cu migrenăcronică (14,8±9,8 pmol/l), deosebindu-se semnificativde valorile ß-endorfinelor din LCR la bolnaviicu migrenă episodică (38,5±3,5 pmol/l, P=0.01) șila voluntarii sănătoși (86,1±3,7 pmol/l). Aceste datesugerează ideea că evoluţia progresivă a migrenei areloc concomitent cu scăderea progresivă a nivelelor deß-endorfine în LCR, susţinând conceptul că durereacentrală neorganică este legată cu o activitate redusă aneuronilor responsabili de eliberarea ß-endorfinelor.Printre studiile care au examinat concentraţiaopioizilor la pacienţii cu durere cronică, doar câteva auraportat rezultate contradictorii cu patternul general,descris mai sus. Hamza et al. [5] nu au găsit diferenţestatistic semnificative între valorile ß-endorfinelor dinLCR ale pacienţilor cu durere lombară cronică, cu durerecronică de deaferentare și ale subiecţilor sănătoșidin grupul de control. Un studiu a relevat concentraţiimărite ale opioizilor endogeni plasmatici la bolnaviicu durere cronică [4]. Și White et al. [16] au depistatnivele plasmatice ale ß-endorfinelor mai ridicate lapacienţii cu durere cronică (cu diverse diagnoze), încomparaţie cu subiecţii din gradul de control.Într-un studiu a fost raportat un nivel ridicat alß-endorfinelor plasmatice la pacienţii cu migrenă episodicăîndată după un atac de cefalee, în comparaţie cualt grup de bolnavi cu migrenă, care nu au avut recenteatacuri de migrenă, și cu subiecţii fără cefalee. Acestpattern de creștere a opioizilor după o durere cefalicăacută este similar celui observat la subiecţii sănătoși,după ce au suportat o durere acută noncefalică [13].Conform relatărilor multor studii efectuate,stimulii algici acuţi provoacă în majoritatea cazurilorcreșterea analgeziei endogene opioide [12],astfel valorile crescute ale opioizilor endogeni suntdeterminate de răspunsul la durerea acută. Dupăcum a fost menţionat, un pattern opus este întâlnitla pacienţii cu durere cronică: bolnavii algici cronicicu diverse diagnoze au, în general, nivele mai joase129ale opioizilor endogeni decât subiecţii sănătoși.Rezultatele studiului nostru corelează cu cele relatatede Gabis L. et al. [3], care au cercetat 20 de pacienţicu durere lombară cronică, trataţi prin metodade SET (10 pacienţi) și placebo activă (10 pacienţi).Intensitatea durerii s-a redus cu 70-80% la pacienţiiambelor grupuri, prin contrast, însă, ß-endorfineleserice au crescut la 70% din pacienţii trataţi și la numai20% din grupul-placebo. Exact ca și în cercetareanoastră, această creștere a fost statistic semnificativăla pacienţii grupului tratat, modificările nesemnificativeale ß-endorfinellor din grupul-placebo putând fiatribuite, probabil, odihnei și relaxării. Astfel, influenţatratamentului placebo asupra durerii raportate(conform SVA) a fost importantă, fără o modificarecorespondentă a nivelului ß-endorfinelor serice, faptcare a fost confirmat și de studiul nostru.Aprecierea valorilor cerebrale ale dopaminei, serotoninei,noradrenalinei și altor neurotransmiţătoriindică faptul că nu doar ß-endorfinele sunt implicateîn acţiunea exercitată de SET [15]. Interacţiunea dintrediferite sisteme de neurotransmiţători este foarte complexă;de ex., există o interdependenţă între sistemelede endorfine și serononină [8, 10]. Mai mult decât atât,datele clinice prezentate în studiul Gabis L. et al. [3] șiîn alte studii clinice anterioare au evidenţiat efectele petermen lung ale SET asupra durerii, care se extind dincolode acţiunea de scurtă durată, legată de variaţiilenivelelor de ß-endorfine. Astfel, de rând cu ß-endorfinele,și alte mecanisme sunt puternic implicate în acţiuneaanalgezică a SET, ele rămânând a fi elucidate.După cum se stipulează în literatura de specialitatede ultimă oră, modificările nivelelor endorfinelor pot,de asemenea, reflecta schimbările nivelului serotoninei.Serotonina cauzează creșterea ß-endorfinelor [14].La pacienţii cu cefalee migrenoasă nivelul jos al serotoninei,posibil, determină corespunzător valori reduseale ß-endorfinelor, și această asociere ar putea explicacreșterea nivelului durerii atunci când serotonina scadebrusc în timpul atacului cefalalgic de migrenă [2].Transformarea migrenei în cefalee cronică esteînsoţită de formarea unui sistem algic patologic,care afectează funcţia integrativă a creiеrului [17] și,ca urmare, duce la suprimarea activităţii sistemuluiantinociceptiv. Predispoziţia genetică spre anumiteparticularităţi ale mecanismelor reglării neurotransmiţătorilorîn migrenă, insuficienţa mecanismelorinhibitoare trunchiulare implicate în procesul de antinocicepţie,probabil, joacă un rol important în creareaacestui sistem algic patologic [14]. Elucidarea relaţieidintre ß-endorfine și alţi neurotransmiţători implicaţiîn patogeneza migrenei necesită studii ulterioare.Concluzii1. Tratamentul prin stimularea electrică transcranianăla pacienţii cu migrenă cronică a redus considerabilși statistic semnificativ intensitatea fenomenuluicefalagic (cu 54,2%), evaluată prin intermediulscalei vizual-analogice.2. Stimularea electrică transcraniană a deter-