Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULARĂ ȘI ACCIDENTULISCHEMIC CEREBRAL_______________________________________Liliana Iuhtimovschi 1 , medic-neurolog,Gabriela Lișinschi 2 , asistent universitarUSMF „Nicolae Testemiţanu”Catedra de Neurologie, FECMF 1 ,USMF „Nicolae Testemiţanu” asist. univ.,Catedra Urgenţe Medicale 293Deși primele descrieri ale epilepsiei și crizelor cauzatede accidentul vascular cerebral datează de pesteun secol, multe întrebări privind acestea rămân nesoluţionate.Numeroasele studii efectuate prezintă rezultatecontradictorii, cauzate de eterogenia designului,inconsistenţa terminologiei, grupul mic de pacienţi,diverse perioade de supraveghere, ambiguitatea identificăriiși clasificării crizelor.Incidenţa crizelor epileptice simptomatice creșteodată cu vârsta. Patologia cerebrovasculară este cauzaprincipală a epilepsiei primar depistate la persoanelevârstnice. Crizele vasculare constituie una din cauzelefrecvente de adresare și spitalizare de urgenţă, fie subforma unei crize epileptice acute, fie drept complicaţiea accidentului vascular cerebral. Ele necesită evaluarediagnostică corectă și management de durată. Odatăcu îmbătrânirea populaţiei, vârsta înaintată fiind unfactor de risc independent pentru accidentul vascularcerebral, incidenţa și prevalenţa crizelor și epilepsieivasculare cresc. În grupul de pacienţi cu epilepsiedepistată după vârsta de 65 de ani, cea mai frecventăcauză a fost patologia cerebrovasculară (33%), urmatăde maladiile degenerative (11,7%) și tumorile SNC(4,5%) [2].Proiectul comunitar de stroke din Oxfordshirecare a evaluat riscul imediat și de durată pentrudezvoltarea crizelor epileptice după primul accidentvascular cerebral, cu durata minimă de observaţie asupravieţuitorilor după stroke de 2 ani, a raportat că11,5% de pacienţi prezentau risc de dezvoltare a crizelorepileptice tardive pe parcursul a 5 ani după accidentulvascular cerebral [1]. În 1993 Hauser W. A. șicolegii au prezentat experienţa din Rochester privindcrizele epileptice și epilepsia, studiind incidenţa epilepsieiși tuturor crizelor neprovocate între anii 1935și 1984 4 . Ei au apreciat patologia cerebro-vascularădrept cauză a epilepsiei în 11% cazuri. Curba incidenţeicumulative crește brusc odată cu vârsta, risculcrizelor epileptice la bărbaţi fiind mai mare decât lafemei. Aceste date sunt corecte în special pentru crizelefocale. La vârsta de 75 de ani incidenţa cumulativăa crizelor primare neprovocate era de 4,7% pentrubărbaţi și 3,7% pentru femei.Într-un studiu recent populaţional bazat privindconsecinţele de durată ale accidentelor vasculare cerebraleischemice la 232 pacienţi [6], Naess și colegii auraportat că 10,5% au dezvoltat crize epileptice în perioadamedie de supraveghere de 5,7 ani. Hart și colegiiîn studiul lor naţional au menţionat recurenţa de 40%a crizelor primare după accidentul vascular cerebralîn perioada de 12 luni.Silverman I. E. și colegii într-un studiu recent aumenţionat că, deși datele registrelor de stroke demonstreazăcă 5%-20% din pacienţii cu stroke dezvoltă laun moment crize epileptice, doar o parte din acestgrup vor dezvolta epilepsie vasculară, caracterizatăprin crize recurente 5 . Într-un studiu internaţionalmulticentric prospectiv cu includerea a 2021 pacienţiinternaţi consecutiv cu accidente vasculare cerebrale,Bladin C. și colegii au raportat o incidenţă totală de9% a crizelor pe parcursul a nouă luni de supraveghere.Incidenţa varia în dependenţă de fiziopatologie.Hemoragiile intracerebrale sunt asociate cu incidenţamajoră de crize vasculare (10.6%–15.4%), iar atacurileischemice tranzitorii sunt asociate cu riscul minim de3,7%. 8.5% din cazurile de hemoragii subarahnoidaleși 6.5% - 8.5% din ischemiile cerebrale au fost urmatede crize epileptice. Bladin și colegii, de asemenea, auraportat că circa o treime (3%) din pacienţii cu crizevasculare dezvoltă crize recurente; epilepsie.Într-un studiu populaţional atât crizele precoce,cât și ictusul recurent au fost determinate ca factoripredispozanţi independenţi pentru dezvoltarea epilepsiei[4].Clasificarea crizelor vasculare și epilepsiei vascularea fost efectuată conform criteriilor din Ghiduldiagnostic standardizat al crizelor stabilit de Liga Internaţionalăde Combatere a Epilepsiei, iar clasificareanozologică a crizelor în raport cu accidentul cerebralavea termenul delimitat de două săptămâni de la debutulictusului cerebral [8]. Crizele precoce aveauincidenţa maximă în primele 24 de ore de la debutulaccidentului cerebral vascular (circa 45%). Crizeletardive au fost determinate cele cu debut de pestedouă săptămâni de la debutul accidentului vascularcerebral. Incidenţa maximă a crizelor tardive se înregistreazăîntre 6 și 12 luni de la debutul accidentuluivascular cerebral și au o rată de recurenţă maximă depână la 90% atât în cazul ischemiilor cerebrale, cât șial infarctului cerebral [6]. Epilepsia vasculară se instaleazăîn circa o treime din cazurile cu crize epilepticeprecoce și în jumătate din cazurile cu crize tardive.Tipul crizelor survenite la pacienţii vârstnici diferăde cele înregistrate la populaţia mai tânără. Contrarcrizelor întâlnite la copii, majoritatea pacienţilor