Ştiinţe <strong>Medicale</strong>mări datele cantitative exprimate prin puncte pentrufiecare direcţie <strong>de</strong> mișcare. În ambele grupuri observămdiferenţe statistice semnificative pentru majoritateaparametrilor, pentru grupul-martor P 0,050,40 > 0,052,79 < 0,01E 48,23±0,42 57,16±1,48 5,57 < 0,001Plan frontal dreaptaM 35,86±2,3543,36±1,582,64 < 0,050,07 > 0,052,93 < 0,01E 36,14±2,67 49,62±1,43 4,45 < 0,001Plan frontal stângaM 34,28±2,1339,26±2,341,57 > 0,050,11 > 0,052,25 < 0,05E 33,92±2,28 47,73±2,93 3,71 < 0,001Diagonală înainte stângaM 38,74±1,9844,12±1,861,98 > 0,050,19 > 0,052,21 < 0,05E 39,26±1,84 49,72±1,72 4,15 < 0,001Diagonală înapoi stângaM 41,75±1,3446,23±1,212,48 < 0,050,22 >0,052,18 < 0,05E 42,18±1,42 49,85±1,13 4,22 < 0,001Diagonală înainte dreaptaM 39,37±1,1244,18±1,312,58 < 0,050,12 >0,052,94 < 0,01E 39,52±1,27 49,53±1,26 5,59 < 0,001Diagonală înapoi dreaptaM 42,31±1,2246,13±1,222,21 < 0,050,30 >0,052,27 < 0,01E 42,86±1,32 50,26±1,34 3,93
240Buletinul AŞMTestele clinice pentru evaluarea performanţeifuncţionale în activitatea vieţii zilnice (Barthel, „Upand Go”, „Pass”) ne-a confirmat dinamica testelor stabilografice(tabelul 3).Cel mai important test ce arată in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţafuncţională este testul ,,Barthel”, care a evi<strong>de</strong>nţiatrecuperarea ambelor grupuri luate în studiu.Diferenţa statistică pentru grupul-martor este <strong>de</strong>t=2,33; P 0,051,84 > 0,05E 24,46±1,14 32,42±1,12 4,98 < 0,001M 23,24±1,2618,46±1,312,63 < 0,05„Up and Go”0,23 > 0,052,09 < 0,05E 22,87±0,98 15,23±0,82 5,98 < 0,001M 12,36±1,3216,57±1,232,33 < 0,05Barthel0,29 > 0,051,65 > 0,05E 12,89±1,29 18,94±0,74 4,07 < 0,001Discuţii și concluzii. Analizând rezultatele experimentului<strong>de</strong>sfășurat, putem remarca eficacitateaprogramului experimental elaborat <strong>de</strong> noi utilizândtehnicile <strong>de</strong> biofeedback stabilografic în recuperareacoordonării și echilibrului. Aceasta se exprimă prin:- creșterea stabilităţii dinamice și a coordonăriimișcărilor în executarea sarcinilor motorii, confirmateprin dinamica valorilor jocului stabilografic,,Octoedru” și ale testului ,,Evolventa”;- analiza rezultatelor în recuperarea activităţilorvieţii zilnice a arătat o creștere a in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeifuncţionale prin valorile testului ,,Barthel” <strong>de</strong> la 12,89la 18,94 puncte.Totodată, am remarcat influenţa pozitivă a biofeedbackuluila corectarea greșelelor ce apar în procesulînsușirii acţiunii motoare, precum și la formarealegăturii <strong>de</strong> transfer a calităţilor și priceperilor pentruînsușirea activităţilor utilitare noi.În baza rezultatelor obţinute, se poate constata căcombinarea ședinţelor <strong>de</strong> biofeedback pe platformastabilografică cu exerciţii terapeutice care păstreazălegături <strong>de</strong> transferare a calităţilor motorii antrenatecontribuie la obţinerea rezultatelor net superioareîn reeducarea coordonării și echilibrului pacienţilorcu hemipareză post-AVC. Avantajul acestei meto<strong>de</strong>constă în faptul că informaţia suplimentară externăretroactivă, sub formă <strong>de</strong> semnale vizuale pe ecranulmonitorului, contribuie la executarea mai eficientăa mișcărilor. Astfel, putem coinchi<strong>de</strong> că tratamentulprin biofeedback postural stabilografic influenţeazăconștientizarea schemei corporale posturale, care estenecesară actului recuperator.Bibliografie1. Agapii E., Danail S., Pascal O. Recuperarea controluluipostural după acci<strong>de</strong>nt vascular cerebral în baza programului<strong>de</strong> chinetoterapie cu efecte <strong>de</strong> transfer funcţional.Chișinău: USEFS, 2010; 35-41.2. Cordun M. Kinetologie medicală. București: Axa,1999:41-58.3. Cordun M. Kinantropometrie. București: Press,2009:185-237.4. Sbenghe T. Kinesiologie. Știinţa mișcării. București;1997:287-292.5. Sbenghe T. Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei.București; 1999: 249-283.6. Sbenghe T. Kinesiologie. Știinţa mișcării. București,2002: 114-116, 365-395.7. Vlăduţ R., Pârvulescu V. N. Semiologie și noţiuni<strong>de</strong> patologie medicală pentru kinetoterapeuţi. Craiova:Sitech, 2001:83-84.8. Ulmeanu Fl. C. Noţiuni <strong>de</strong> fiziologie cu aplicaţiila exerciţiile fizice. București: Uniunea <strong>de</strong> cultură fizică șisport, 1966:297-305.9. Бернштейн Н. А. Физиология движений иактивность. Москва: Наука, 1990:121-160.10. Гальперин П. Я. Типы ориентировки итипы формирования действий и понятий. Москва:Физкультура и спорт, 1958:23.11. Гурфинкель В. С., Коц Я. М., Шик М. Л.Регуляция позы человека. Mосква: Наука, 1965:5-13.12. Скворцов Д.В. Клинический анализ движений.Стабилометрия. Москва: Антидор, 2000:9-32.RezumatAnalizând specificul dizabilităţilor motorii în AVC șimetodica contemporană <strong>de</strong> învăţare și reînvăţare a activită-
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15:
Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27:
Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41:
Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55:
Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57:
Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59:
Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61:
Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63:
Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65:
Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67:
Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69:
Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71:
Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73:
Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75:
Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77:
Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79:
Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81:
Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83:
Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85:
Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87:
Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89:
Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91:
Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93:
Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95:
Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97:
Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99:
Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101:
Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103:
Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105:
Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107:
Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109:
Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111:
Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115:
Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121:
Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123:
Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125:
Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129:
Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131:
Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133:
Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135:
Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141:
Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143:
Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145:
Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147:
Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149:
Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151:
Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153:
Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157:
Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159:
Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187:
Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191: Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193: Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195: Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197: Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199: Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201: Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203: Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205: Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207: Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209: Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211: Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213: Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215: Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217: Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219: Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221: Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223: Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225: Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227: Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229: Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231: Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233: Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235: Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237: Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239: Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 242 and 243: Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245: Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247: Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249: Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251: Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253: Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255: Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257: Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259: Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261: Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263: Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265: Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267: Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269: Ştiinţe Medicale267Recomandări p