Ştiinţe Medicale - Academia de Ştiinţe a Moldovei

218Studiile electofiziologice la pacienții cu operațiiMVD pentru HFS susţin ipoteza că localizarea anatomicăa anomaliilor fiziologice care cauzează simptomeleHFS este centralizată în contactul vascular cunervul facial [40], incluzând mecanismele similarefenomenului de excitare (descris în pp. 41 și 42), careprimar nu este cauzat de transmiterea efaptică la localizareacontactului vascular, care a cauzat simptomele,ca altă ipoteză. Rezultatele includ semnele specificerăspunsului anormal al mușchiului sau ale răspunsuluirăspândit lateral, fiind împins de către nervul facial[43]. Această metodă este larg utilizată în asemeneaoperații, considerându-se un ghid pentru neurochirurgiîn ceea ce privește depistarea vaselor, care suntefectiv decompensate nervului facial. Rata succesuluioperației, a crescut datorită duratei ei mici, reducândriscul preoperator. Ea este considerată un exempluîn știința de bază, care rezultă din metodele practice,care sporesc eficacitatea operației, și în cazul evităriinecesității reoperării, care era nepracticată înainteaapariției aceste metode. Aceste exemple ne demonstreazăclar că nu există extremități determinate întrecercetările de bază și cele aplicate. Prin metoda utilizatăîn studiile generatorilor neurali ABR se urmăreștescopul de a monitoriza nervul auditiv. Cercetărilereferitoare la centrele de vorbire și de limbă din creierau o importanţă majoră pentru operațiile de epilepsie.Cercetările spasmului hemifacial asigură rezultate favorabileîn operațiile de MVD. Totuși, este dificil de autiliza metodele științifice exacte în evaluarea beneficiilorMNI. Considerăm că ele sunt bazate pe mulțiani de experiență, unde abilitățile chirurgului, împreunăcu o utilizare reușită a electrofiziologiei operatorii,pot aduce beneficii pacientului operat și altorpacienți, ce se vor bucura de procesul tratamentuluicare include o colaborare eficientă și fructuoasă întrechirurgi și neurologi.Concluzii1. Monitoringul neurofiziologic intraoperatoriuface posibilă aprecierea funcţiei părţilor specifice alesistemului nervos în mod continuu pe parcursul operaţiei.2. Neurofiziologia în sălile de operaţii este ooportunitate în cercetarea și studierea funcţiilor normaleale sistemului nervos central, precum și a sistemuluinervos afectat.3. Această metodă face posibilă identificarea intraoperatoriea zonelor afectate, astfel încât chirurgulsă adopte tactica de tratament chirurgical prin carepoate evita deficitul neurologic postoperatoriu.4. Monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientuluiîn sala de operaţie se face de mulţi ani, pe când monitorizareaintraoperatorie a funcţiei sistemului nervoseste o inovaţie.Buletinul AŞMBibliografie1. Barker A., Jalinous R., Freeston I. Non-invasivemagnetic stimulation of the human motor cortex. Lancet,1985; 1:1106-1107.2. Brown R., Nash C. Current status of spinal cordmonitoring. Spine, 1979; 4:466-478.3. Celesia G., Broughton R., Rasmussen T., Branch C.Auditory evoked responses from the exposed human cortex.Electroenceph. Clin. Neurophysiol., 1968; 24: 458-466.4. Celesia G., Puletti F. Auditory cortical areas ofman. Neurology, 1969; 19: 211-220.5. Celesia G. Somatosensory evoked potentials recordeddirectly from human thalamus and Sm I cortical area.Arch. Neurol., 1979; 36: 399-405.6. Deletis V. Intraoperative monitoring of the functionalintegrity of the motor pathways. Devinsky O., BericA., Dogali M., eds. Advances in Neurology: Electricaland Magnetic Stimulation of the Brain. New York: Raven;1993:201-214.7. Friedman W., Kaplan B., Gravenstein D., RhotonAl. Intraoperative brain-stem auditory evoked potentials duringposterior fossa microvascular decompression. J. Neurosurg.,1985; 62: 552-557.8. Goddard G. Amygdaloid stimulation and learningin the rat. J. Comp. Physiol. Psychol., 1964; 58: 23-30.9. Grundy B. Intraoperative monitoring of sensoryevoked potentials. Anesthesiology, 1983; 58:72-87.10. Greenspan J., Lee R., Lenz F. Pain sensitivity alterationsas a function of lesion localization in the parasylviancortex. Pain, 1999; 81: 273-282.11. Hashimoto I. Auditory evoked potentials from thehumans midbrain: slow brain stem responses. Electroenceph.Clin. Neurophysiol., 1982; 53: 652-657.12. Hashimoto I., Ishiyama Y., Yoshimoto T., NemotoS. Brainstem auditory evoked potentials recorded directlyfrom human brain stem and thalamus. Brain, 1981; 104:841-859.13. Hilger J. Facial nerve stimulator. Trans. Am. Acad.Ophth. Otolaryngol., 1964; 68: 74-76.14. Kuroki A., Møller A. Microsurgical anatomy aroundthe foramen of Luschka with reference to intraoperativerecording of auditory evoked potentials from the cochlear nuclei.J. Neurosurg., 1995; 82: 933-939.15. Kurze T. Microtechniques in neurological surgery.Clin. Neurosurg., 1964; 11:128-137.16. Lenz F., Dougherty P. Pain processing in the ventrocaudalnucleus of the human thalamus. Bromm B., DesmedtJ., eds. Pain and the Brain, New York: Raven; 1995:175-185.17. Lenz F., Lee J., Garonzik I., Rowland L., DoughertyP., Hua S. Plasticity of pain-related neuronal activity in thehuman thalamus. Prog. Brain Res., 2000; 129: 253-273.18. Linden R., Talor C., Benedict C., Mraz C., BellI. Electro-physiological monitoring during acoustic neuromaand other posterior fossa surgery. J. Sci. Neurol., 1988;15:73-81.19. Malis Li. Intra-operative monitoring is not essential.Clin. Neurosurg., 1995; 42: 203-213.20. Marsden C., Merton P., Morton H. Direct electri-