Ştiinţe <strong>Medicale</strong>Bibliografie1. Mihancea P., Brisc Cr., Brisc C., Sabău M.,Iova A. Stenoze carotidiene și vertebrale ocluzive peEcho-Doppler cu oligosimptomatologie clinică neurologică.În: Revista Română <strong>de</strong> Neurologie, Vol. V, nr. 4,2006, p. 178-180.2. Sipos C., Popa V. Ultrasonografia Doppler înbolile cerebrovasculare. București: Editura Didacticăși Pedagogică, 1996, 210 p.3. Tuţă S. Corelaţii între echostructura plăcii <strong>de</strong>aterom, microembolismul și recurenţa ischemică cerebralăla un lot <strong>de</strong> pacienţi cu stenoze carotidiene simptomatice.În: Revista Română <strong>de</strong> Stroke (AVC), Vol.IX, nr. 1, 2006, p.223.4. Needleman L. How to Ineterpret Carotid DuplexUltrasound. Jefferson Ultrasound Research andEducation Institute Doopler Ultrasound Course, October7-10, 1998.5. Morales M. M., Anacleto A. et al. Morphologicaland hemodynamic patterns of carotid stenosistreated by endarterectomy with patch closure versusstenting: a duplex ultrasound study. În: Clinics [online].2010, vol.65, n.12, p. 1315-1323.6. Woo-Sung Y., Young-Nam R. et al., Prevalenceof Asymptomatic Critical Carotid Artery Stenosis inKorean Patients with Chronic Atherosclerotic LowerExtremity Ischemia: Is a Screening Carotid Duplex UltrasonographyWorthwhile? În: Journal of Korean MedicalScience, 2010, Vol. 25, nr. 8, p.1167-1170.7. Лелюк В., Лелюк С. Основы клиническойинтерпретации данных ультразвуковых ангиологическихисследований (методическое пособие),Москва: Реальное время, 2005, 40 с.8. Лелюк В., Лелюк С. Церебральное кровообращениеи артериальное давление, Москва: Реальноевремя, 2004, 304 с.9. Осиев А., Редкин Д. Стенозы сонных артерий:взгляд интервенционного кардиолога. În:Consilium Medicum (Журнал доказательной медициныдля практикующих врачей. Ревматология /Неврология), 2007, том 9, Nr. 2, c. 97-102.RezumatExamenul Echo-Doppler transcranian și extracranianeste util pentru a i<strong>de</strong>ntifica anumite tulburări<strong>de</strong> circulaţie în sensul unor stenoze (îngustăriale vaselor <strong>de</strong> sânge provocate în special <strong>de</strong> plăcile<strong>de</strong> aterom, trombusuri), <strong>de</strong>tecţia <strong>de</strong> microemboli. De163obicei, un astfel <strong>de</strong> examen se recomandă pacienţilorcu vârste <strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> ani sau persoanelor care prezintăfactori <strong>de</strong> risc pentru producerea unui acci<strong>de</strong>ntvascular cerebral. În urma i<strong>de</strong>ntificării factorilor <strong>de</strong>risc și efectuării examenului Doppler al pacientului,specialistul neurolog poate recomanda un tratamenta<strong>de</strong>cvat care poate în<strong>de</strong>părta sau elimina posibilitateaproducerii unui acci<strong>de</strong>nt vascular cerebral. Un astfel<strong>de</strong> examen relevă practic starea vaselor cerebrale șiîn cazul în care sunt atinși niște parametri hemodinamici,evi<strong>de</strong>nţiază indici ce pot duce la un acci<strong>de</strong>ntvascular cerebral.SummaryEcho-Doppler, extracranial and transcranial,examination is useful to i<strong>de</strong>ntify certain movementdisor<strong>de</strong>rs for the purposes of stenoses (bottleneckscaused blood vessels in particular plaque, thrombus),<strong>de</strong>tection of microemboli. Usually, such an examinationis recommen<strong>de</strong>d for patients aged over 50 years orpersons who have risk factors for producing a stroke.I<strong>de</strong>ntifying risk factors, Doppler examination is carriedout with styling neurologist to recommend appropriatetreatment can remove or eliminate the possibilityof a stroke. Such an examination reveals practicalis the cerebral vessels and provi<strong>de</strong>s some indicators ifthey are touched hemodynamic parameters that canlead to stroke.РезюмеЭхо-Доплер транскраниальный и экстракраниальныхэкзамен полезен в определении некоторыедвигательные расстройства, в смыслестенозов (сужение кровеносных сосудов вызванных,в частности, атеросклеротическими бляшками,тромбами), обнаружение микро эм болы.Как правило, такие экспертизы реко мендуетсядля пациентов в возрасте старше 50 лет или лиц,которые имеют факторы риска для получения инсульта.Выявление факторов риска, наряду с Доплеровскойэкспертизой могут помочь неврологурекомендовать соответствующее лечение которыеможно удалить или исключить возможностьинсульта. Такой анализ показывает практическоесостояние сосудов головного мозга и дает некоторыеиндикаторы по поводу достигнутых параметровгемодинамики, что могут привести к инсульту
164INFLUENA STIMULĂRII ELECTRICEFUNCŢIONALE ASUPRA EXCITABILITĂŢIICORTICALE LA PACIENŢII CU BOALAPARKINSON_______________________________________Dr. Livia Popa,prof. dr. Cristian Dinu Popescu,dr. Doru Baltag,dr. Răzvan Presură,Clinica Neurologică,Spitalul Clinic <strong>de</strong> Recuperare Iași,Universitatea <strong>de</strong> Medicină și Farmacie“Gr. T. Popa”, IașiIntroducere. Stimularea electrică funcţională(FES) cu electrozi <strong>de</strong> suprafaţă constituie o metodăcomplementară <strong>de</strong> tratament pentru ameliorarea <strong>de</strong>ficitelormotorii. La bolnavul parkinsonian FES contribuiela corectarea dizabilităţilor <strong>de</strong> tip tremor, hipo/bradikinezie, rigiditate, freezing.Scopul studiului. Aplicarea FES pe un lot <strong>de</strong> pacienţicu boala Parkinson (BP) și cuantificarea efectuluiasupra scoarţei motorii prin stimulare magneticătranscraniană (TMS).Material și meto<strong>de</strong>. Au fost investigaţi 10 pacienţicu parkinson, cu o vechime a bolii <strong>de</strong> la 2 la 5ani. Evaluarea iniţială prin TMS a urmărit <strong>de</strong>terminareapragului motor (PM), a latenţei potenţialuluievocat motor (PEM), a timpilor <strong>de</strong> conducere motoriecentrală (TCMC) și realizarea hărţii motorii a ariilorcorespunzătoare membrelor superioare și inferioare.Bolnavii au urmat ulterior câte 10 ședine <strong>de</strong> FES, acâte 30 <strong>de</strong> minute fiecare, la membrul superior și celinferior <strong>de</strong> partea cea mai afectata (câte o ședină/zi).După 10 zile am realizat reevaluarea prin TMS, comparândvalorile obţinute.Rezultate. Ameliorarea clinică a simptomatologieis-a reflectat în creșterea excitabilităţii corticale(scă<strong>de</strong>rea PM) și lărgirea ariilor motorii corespunzătoaremembrelor la care s-a aplicat FES.Concluzie. FES este o tehnică terapeutică suplimentarăîn maladia Parkinson, rolul ei în neuroplasticitatefiind confirmat prin TMS.INFLUENCE OF FUNCTIONAL ELECTRI-CAL STIMULATION ON CORTICAL EXCITA-BILITY IN PATIENTS WITH PARKINSON’SDISEASESummary Introduction. Functional ElectricalStimulation (FES) with surface electro<strong>de</strong>s is acomplementary method of treatment to improve motor<strong>de</strong>ficits. In patients with Parkinson’s Disease (PD) itBuletinul AŞMcorrects disabilities as tremor, hipo/ bradikinesia,rigidity, freezing.Objective. Application of FES on a group of PDpatients and mesurement of it’s effect on the motorcortex by transcranial magnetic stimulation (TMS).Material and Methods. 10 subjects with PD of 2to 5 years were recruited to the study. Initial assesmentusing TMS inclu<strong>de</strong>d the motor threshold (MT), themotor evoked potential (MEP) latency and the centralmotor conduction time (TCMC) <strong>de</strong>termination,and the mapping of upper and lower limbs motorareas. The patients received 10 sessions of FES, of 30minutes each, at the upper and lower limb of the mostaffected si<strong>de</strong> (one session/day). A final evaluation wasdone by TMS 10 days later, and obtained values werecompared.Results. Clinical improvement of symptoms wasreflected by the augmentation of cortical excitability(diminuation of MT) and the extension of the motorareas corresponding to the limbs which had receivedFES.Conclusions. FES is an additional therapeutictechnique in Parkinson’s Disease and its role inneuroplasticity was confirmed by TMS.EXPLORAREA MĂDUVEI SPINĂRII PRININTERMEDIUL POTENŢIALULUI EVOCATMOTOR, OBŢINUT PRIN STIMULAREMAGNETICĂ_______________________________________Cristian Dinu Popescu, Orest BolboceanuClinica <strong>de</strong> Neurologie,Spitalul Clinic <strong>de</strong> Recuperare, IașiAnaliza stării funcţionale a căilor motorii <strong>de</strong>la nivelul maduvei spinării este foarte importantăpentru neurologia clinică. Datorită poziţiei sale anatomice,măduva este dificil <strong>de</strong> investigat prin meto<strong>de</strong>neurofiziologice uzuale. Meto<strong>de</strong>le actuale <strong>de</strong>neurovizualizare nu permit întot<strong>de</strong>auna obţinereaunei corelaţii clare între leziunile aparente imagisticşi cauza <strong>de</strong>zvoltării simptomatologiei neurologice.Obiectivarea unei disfuncţii, ca şi diferenţierea dintreafectarea maduvei sau a structurilor periferice(ca rezultat al iritaţiei, traumatizării sau compresiunii)poate fi importantă în diagnostic şi în alegereaterapiei.Informaţiile structurale furnizate <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>leimagistice nu sunt suficiente pentru aprecierea impactuluifuncţional. Stimularea magnetică transcranianăeste o metodă neinvazivă şi nedureroasă, care
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15:
Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17:
Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19:
Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21:
Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23:
Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25:
Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27:
Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29:
Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33:
Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35:
Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37:
Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39:
Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41:
Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43:
Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45:
Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47:
Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49:
Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51:
Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53:
Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55:
Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57:
Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59:
Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61:
Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63:
Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 64 and 65:
Ştiinţe Medicaleelectroencefalogr
- Page 66 and 67:
Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69:
Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71:
Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73:
Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75:
Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77:
Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79:
Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81:
Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83:
Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85:
Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87:
Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89:
Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91:
Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93:
Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95:
Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97:
Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99:
Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101:
Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103:
Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105:
Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107:
Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109:
Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111:
Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113:
Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115: Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117: Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119: Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121: Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123: Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125: Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127: Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129: Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131: Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133: Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135: Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137: Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139: Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141: Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143: Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145: Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147: Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149: Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151: Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153: Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155: Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157: Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159: Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161: Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163: Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 166 and 167: Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169: Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171: Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173: Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175: Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177: Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179: Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181: Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183: Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185: Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187: Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189: Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191: Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193: Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195: Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197: Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199: Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201: Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203: Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205: Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207: Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209: Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211: Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213: Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217:
Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219:
Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p