Ştiinţe <strong>Medicale</strong>electroencefalografice la pacienţii cu NCC și la pacienţiicu NCC și epilepsie.Pentru aprecierea tabloului neuroimagistic aufost efectuate principalele explorări diagnostice înNCC cum ar fi: tomografia computerizată (CT) șiimageria prin rezonanţa magnetică nucleară (IRM).Tomografia computerizată a creierului a fost efectuatăla Computer Tomograf Spiralat Somatom Emotion16 Slices (firma „Siemens”). Prin CT cerebral au fostexaminaţi toţi pacienţii incluși în studiu. O parte dinei au fost investigaţi repetat pentru a evalua procesulpatologic în dinamică.Imageria prin rezonanţă magnetică cerebralăs-a aplicat la pacienţii cu NCC cu ajutorul aparatuluiMagnetom-Open (firma „Siemens”) și tehnicilor<strong>de</strong> înregistrare T1w-tse, T2w-tse, T2w-ge IR. IRM afost utilizată prepon<strong>de</strong>rent pentru <strong>de</strong>tectarea chisturilorintraparenchimatoase, intraventriculare și subarahnoidiene,a semnelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>generare chistică și areacţiei perichistice inflamatorii, cauzate <strong>de</strong> neurocisticercoză.Pacienţii cu NCC au fost testaţi prin metoda specificăimunoenzimatică standardizată ELISA cu scopul<strong>de</strong>terminării anticorpilor împotriva antigenilorparazitari ai Taeniei Soleum (Taenia soleum IgG commercialdiagnosis kit, Dietzenbach, Germany). Metodaimunoenzimatică standardizată (ELISA) este largaplicată datorită specificităţii (96%) și sensibilităţii(97%) înalte și tehnicii simple <strong>de</strong> efectuare.Examenul molecular-genetic a inclus examinareahaplotipurilor sistemului <strong>de</strong> imunohistiocompatibilitate(HLA) prin metoda analizei lungimilor fragmentelorrestrictate (RFLP-analysis), constituită din2 etape standar<strong>de</strong>. Studiile genetice au fost efectuateîn cazul tuturor pacienţilor cu NCC (cu și fără epilepsie).Rezultate și discuţiiRezultatele preliminare au evi<strong>de</strong>nţiat o predilecţie<strong>de</strong> gen într-un raport echivalent <strong>de</strong> 1,39:1 (femei/bărbaţi). În procesul patologic sunt implicate persoaneîntr-un diapazon larg <strong>de</strong> vârstă (între 16 și 77 <strong>de</strong>ani), cu o ușoară predominanţă a celor cu vârsta cuprinsăîntre 45 și 55 <strong>de</strong> ani.În tabloul clinic un rol important îl ocupă crizeleepileptice și se atestă la cca 70% din cei afectaţi. Conformclasificării ILAE, cel mai întâlnit tip <strong>de</strong> crize îlconstituie cele epileptice simple cu generalizare secundară(30%), <strong>de</strong> asemenea, crizele epileptice parţialesimple (26,5%). Crizele parţiale simple au fostconstituite din crize parţiale simple motorii (42%),senzitive (26%), vegetative (26%) și psihice (5%).La majoritatea pacienţilor examenul prin CT relevăforma inactivă a viabilităţii parazitului (90,7%),doar în 9,3% se <strong>de</strong>pistează forme mixte <strong>de</strong> leziuni:63tranziţională+inactivă. Leziuni tisulare vizualizateprin examenul CT în număr <strong>de</strong> până la 5 s-au <strong>de</strong>pistatîn 72,1% din cazuri, peste 5 leziuni aveau 27,9%din pacienţi. Nu s-a <strong>de</strong>monstrat posibilitatea vreuneicorelări semnificative între procesul <strong>de</strong> viabilitate aparazitului, numărul <strong>de</strong> leziuni reperate CT și prezenţasau absenţa crizelor epileptice. Analiza rezultatelorinvestigaţiilor imagistice a constatat prezenţa uneiafectări topografice selective a implicării substanţeicorticale. În 57 <strong>de</strong> cazuri leziunile tisulare au fost localizateîn regiunea fronto-parietală, în 28 <strong>de</strong> cazuri– în structurile temporale profun<strong>de</strong>. Acest fenomense datorează, probabil, vascularizării sporite a acestorregiuni. Cel mai rar leziunile s-au angajat în regiuneaoccipitală – doar în 10 cazuri.Analizele traseelor EEG la pacienţii cu NCC aupermis relevarea modificărilor, în special în grupul pacienţilorcu NCC ce <strong>de</strong>zvoltă crize epileptice – 40% prezentaugrafoelemente paroxistice epileptiforme și doar3,3% aveau schimbări nespecifice pentru epilepsie. Corespon<strong>de</strong>nţadatelor clinice, EEG și CT s-a atestat în63,3% cazuri, la alte 13,3% acestea erau în completădiscordanţă. Disonanţa parţială a datelor clinice cu dateleEEG s-a constatat la 20% pacienţi, iar a semiologieiictale cu datele CT – în 16,6% din cazuri. Această ultimădiscordanţă se poate explica prin răspândirea crizeispre cortex prin așa-numitele zone mute.A fost iniţiat un studiu genetic pentru relevareafondului, predispoziţiei ereditare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a epilepsieila pacienţii cu NCC. Se cunoaște, <strong>de</strong> asemenea,că sistemul <strong>de</strong> histiocompatibilitate HLA este unul individualși cu particularităţi specifice pentru o populaţieanumită. S-a emis ipoteza, conform căreia variaţiilesistemului HLA pot <strong>de</strong>termina riscul infecţiilorintracraniene. În studiul dat a fost <strong>de</strong>monstrată prezenţamai frecventă a haplotipurilor HLA DQB1 0201la pacienţii cu epilepsie și NCC, ceea ce presupune opredispoziţie ereditară faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea epilepsiei șinu toţi pot face crize epileptice.A fost formulat un algoritm <strong>de</strong> cercetare diagnosticăcomplexă a pacienţilor suspecţi <strong>de</strong> NCC ce inclu<strong>de</strong>:• teste <strong>de</strong> laborator (analiza generală a sângelui,biochimia sângelui, spectrul imunoglobulinelorserice, coprograma, analiza LCR și a sângelui pentruprezenţa anticorpilor specifici prin metoda imunoenzimaticăELISA) în ve<strong>de</strong>rea stabilirii prezenţei și activităţiiparazitului în organismul uman;• cercetarea neuroimagistică (CT/RMN) pentru<strong>de</strong>terminarea gradului și nivelului <strong>de</strong> afectare (localizarea,numărul <strong>de</strong> leziuni, dimensiunile, tipul șiviabilitatea parazitului);• examenul neurofuncţional (EEG) pentruevaluarea pattern-ului caracteristic în caz <strong>de</strong> crizeepileptice;
64• examenul oftalmologic pentru exclu<strong>de</strong>rea localizăriiintraoculare a parazitului;• examenul general (ultrasonografia organelorabdominale, radiografia cutiei toracice, radiografiamușchilor coapsei și gambei) pentru evi<strong>de</strong>nţierea răspândiriiprocesului.Au fost mo<strong>de</strong>late și schemele <strong>de</strong> tratament pentruNCC activă parenchimatoasă și cea mixtă parenchimatoasă-meningiană,utilizând terapia specifică antihelminticădupă schema mo<strong>de</strong>rnă (3 doze a câte 25mg/kg cu un interval <strong>de</strong> 2 ore între ele, cura <strong>de</strong> o zi) +terapia cu doze mici <strong>de</strong> steroizi (pe parcursul utilizăriiterapiei antihelmintice și 1-2 saptămâni după finisareaei), pentru evitarea leziunilor tisulare suplimentare.Tratamentul cu DAE s-a dozat în funcţie <strong>de</strong> tipulcrizelor prezente și conform masei corporale a pacientului.Examenul prin EEG a fost utilizat ca investigaţiece confirmă sau infirmă eficacitatea DAE utilizate.Concluzii.1. Neurocisticercoza este o problemă reală înRepublica Moldova, constituind o cauză a epilepsieisimptomatice.2. Există o predilecţie a sexului feminin pentruNCC.3. Crizele epileptice se prezintă ca simptomul predominantîn 70% cazuri (crize parţiale/generalizate).4. Examenul neuroimagistic a evi<strong>de</strong>nţiat la majoritateapacienţilor faza IV, terminală, <strong>de</strong> crestalcificarea <strong>de</strong>zvoltării parazitului cu prevalenţa leziunilor imagisticemultiple.5. Examenul EEG a relevat leziuni epileptiformela 40% din pacienţii cu NCC și epilepsie.6. Se pare că anumite haplotipuri ale sistemuluiHLA predispun <strong>de</strong>zvoltarea epilepsiei pe fond <strong>de</strong> neurocisticercoză.7. Managementul maladiilor se efectuează în corelaţiecu tabloul clinic și paraclinic individual.Bibliografie1. Oscar H. <strong>de</strong>l Brutto. Neurocysticercosis. Seminary ofNeurology, 2005, 25 (3): 243-251.2. Carpio A., Hauser W.A. Epilepsy in the <strong>de</strong>velopingworld. Curr Neurol Neurosci Rep. 2009 Jul;9(4):319-26.3. Mahajan R.C., Chopra J.S., Chitkara N.L. Comparativeevaluation of indirect haemagglutination and complementfixation tests in serodiagnosis of cysticercosis, Indian JMed Res. 1975 Jan; 63(1):121-5.4. Teitelbaum GP et al. MR imaging of neurocysticercosisAJR Am J Roentgenol. 1989 Oct; 153(4):857-66.5. Suss R.A., Maravilla K.R., Thompson J. MR imagingof intracranial cysticercosis: comparison with CT and anatomopathologicfeatures. AJNR Am J Neuroradiol. 1986 Mar-Apr; 7(2):235-42.6. Sotelo J., Del Brutto O.H. Review of neurocysticercosis.Neurosurg Focus. 2002 Jun 15;12(6):e1.Buletinul AŞM7. Garcia H.H., Gonzalez A.E., Rodriguez S., GonzalvezG., Llanos-Zavalaga F., Tsang V.C., Gilman R.H.; Grupo<strong>de</strong> Trabajo en Cisticercosis en Perú. Epi<strong>de</strong>miology and controlof cysticercosis in Peru. Rev Peru Med Exp Salud Publica.2010 Oct-Dec;27(4):592-7.8. Nandhagopal R., Solitary cerebral cysticercus granuloma.Sultan Qaboos Univ Med J. 2011 Feb;11(1):119-21.9. Jain S., Padma M.V., Kanga U. et al. Human leukocyteantigen studies in Indian probands with seizures associatedwith single small enhancing computed tomographylesions and seizure types in their family members. Journal ofEpilepsy, 1997, 10:55-61.10. Na<strong>de</strong>jda Aleinicov-Gorincioi „Paternul genetic alsistemului HLA la pacienţii cu epilepsie cauzată <strong>de</strong> neurocisticercoză”.„Inginerie genetică și biotehnologii mo<strong>de</strong>rne”.Materialele Simpozionului al II-lea Naţional cu participareInternaţională. 2002, 24-25 Octombrie, pp. 89-91.11. N. Gorincioi, St. Groppa. Correlation between clinicaland radiological findings in patients with neurocysticercosisin a Moldavian population. European Journal ofNeurology. Abstracts of the 12 th congress of EFNS, 2008,August, 15 (Suppl.3), 310.RezumatInfecţiile sistemului nervos central (SNC), ce implicăriscul <strong>de</strong> apariţie a epilepsiei, pot fi cauzate <strong>de</strong> un larg spectru<strong>de</strong> agenţi virali, bacterieni, protozoare, fungi, helminţi.Neurocisticercoza (NCC), conform OMS, este printre celemai răspândite neuroparazitoze umane și este o cauză aepilepsiei simptomatice. Studiul <strong>de</strong> faţă pune în evi<strong>de</strong>nţăparticularităţile clinice, neuroimagistice, neurofiziologiceși molecular-genetice ale epilepsiei datorate NCC.SummaryCentral nervous system infections, which imply a riskfor epilepsy, can be caused by a large number of viral, bacterial,protozoa, mycotic and helminth agents. NCC is themost frequent parasitic infection and a cause of symptomaticepilepsy. This study shows clinical, neuroimaging,neurophysiological, and molecular-genetic peculiarities ofepilepsy due to neurocysticercosis.РезюмеИнфекции центральной нервной системы,увеличивающие риск развития эпилепсии, могутбыть вызваны множественными вирусными,бактериальными, протозойными, грибковыми игельминтными возбудителями. Нейроцистицеркозсчитается одной из самых частых паразитозовголовного мозга и одной из причин симптоматическойэпилепсии. Данная работа показывает клинические,нейровизуализационные, нейрофизиологические имолекулярно-генетические особенности эпилепсиивызванной нейроцистицеркозом.
- Page 4 and 5:
Ştiinţe Medicale3S U M A RS U M M
- Page 6 and 7:
Ştiinţe Medicale5Svetlana Pleșca
- Page 8 and 9:
Ştiinţe Medicale7M. Gavriliuc, C.
- Page 10 and 11:
Ştiinţe Medicaleproceselor de tro
- Page 12 and 13:
Ştiinţe Medicaletotal de 43 de î
- Page 14 and 15: Ştiinţe MedicaleTotodată, calita
- Page 16 and 17: Ştiinţe Medicaleurologul se situe
- Page 18 and 19: Ştiinţe Medicale172. Disfuncţie
- Page 20 and 21: Ştiinţe Medicale19Nr.pacienţi123
- Page 22 and 23: Ştiinţe Medicaleprin prezenţa de
- Page 24 and 25: Ştiinţe Medicalesibile DAI. Totu
- Page 26 and 27: Ştiinţe MedicaleRezumatLeziunile
- Page 28 and 29: Ştiinţe Medicalemm a structurilor
- Page 30 and 31: Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Be
- Page 32 and 33: Ştiinţe Medicalestructuri (Mosque
- Page 34 and 35: Ştiinţe Medicalemai evident la pa
- Page 36 and 37: Ştiinţe Medicalecordarea muscular
- Page 38 and 39: Ştiinţe MedicaleConcluzii1. Tonus
- Page 40 and 41: Ştiinţe MedicaleTulburările moș
- Page 42 and 43: Ştiinţe Medicale41lui cerebral cr
- Page 44 and 45: Ştiinţe Medicalecate valvulopatii
- Page 46 and 47: Ştiinţe Medicalecundară stresulu
- Page 48 and 49: Ştiinţe Medicaleriscul de tromboe
- Page 50 and 51: Ştiinţe Medicaletre negroizi este
- Page 52 and 53: Ştiinţe Medicaleand risk of strok
- Page 54 and 55: Ştiinţe MedicaleSunt descrise câ
- Page 56 and 57: Ştiinţe Medicaleră. Evenimente c
- Page 58 and 59: Ştiinţe Medicaledin diferite grup
- Page 60 and 61: Ştiinţe Medicale59Printre pacien
- Page 62 and 63: Ştiinţe Medicaletivării medicine
- Page 66 and 67: Ştiinţe MedicaleCLASIFICAREA ȘI
- Page 68 and 69: Ştiinţe Medicaleample ce permit s
- Page 70 and 71: Ştiinţe Medicalede diluţie este
- Page 72 and 73: Ştiinţe MedicaleMONITORIZAREA AMB
- Page 74 and 75: Ştiinţe Medicaleditate algică -
- Page 76 and 77: Ştiinţe Medicale5. Fagard R. H. S
- Page 78 and 79: Ştiinţe MedicaleCrizele psihogene
- Page 80 and 81: Ştiinţe Medicale7. Embolia pulmon
- Page 82 and 83: Ştiinţe Medicale81unui sindrom de
- Page 84 and 85: Ştiinţe MedicaleMateriale și met
- Page 86 and 87: Ştiinţe MedicaleExamenul radiolog
- Page 88 and 89: Ştiinţe Medicaledescriere statist
- Page 90 and 91: Ştiinţe Medicale13. Friston K. J.
- Page 92 and 93: Ştiinţe MedicaleMONITORINGUL VIDE
- Page 94 and 95: Ştiinţe MedicaleEPILEPSIA VASCULA
- Page 96 and 97: Ştiinţe Medicaleseul EEG normal n
- Page 98 and 99: Ştiinţe Medicale1. Diminuarea flu
- Page 100 and 101: Ştiinţe MedicaleÎn baza celor ex
- Page 102 and 103: Ştiinţe Medicalede pacienţi cu P
- Page 104 and 105: Ştiinţe Medicale103erau de vârst
- Page 106 and 107: Ştiinţe Medicaleной или ч
- Page 108 and 109: Ştiinţe Medicale107acută a subst
- Page 110 and 111: Ştiinţe Medicale17 . Welch K.M.A.
- Page 112 and 113: Ştiinţe Medicalebărbaţi și 19
- Page 114 and 115:
Ştiinţe MedicaleMascoli N., Milan
- Page 116 and 117:
Ştiinţe Medicaleși este drastic
- Page 118 and 119:
Ştiinţe Medicale32. Linhardt O. e
- Page 120 and 121:
Ştiinţe Medicaleconfirma afectare
- Page 122 and 123:
Ştiinţe MedicaleSNV, alături de
- Page 124 and 125:
Ştiinţe MedicaleIEV la bolnavii c
- Page 126 and 127:
Ştiinţe Medicalesystem in patient
- Page 128 and 129:
Ştiinţe MedicaleSET, precum și b
- Page 130 and 131:
Ştiinţe MedicaleDupă cum se vede
- Page 132 and 133:
Ştiinţe MedicaleIMPACTUL DURERII
- Page 134 and 135:
Ştiinţe MedicaleLa circa 20% din
- Page 136 and 137:
Ştiinţe Medicalerolul important a
- Page 138 and 139:
Ştiinţe Medicalemenele vertebrone
- Page 140 and 141:
Ştiinţe MedicaleDiagnostic. Mielo
- Page 142 and 143:
Ştiinţe MedicalePATOLOGIADISCOVER
- Page 144 and 145:
Ştiinţe Medicaleîndelungată a a
- Page 146 and 147:
Ştiinţe MedicaleROLUL FACTORULUIS
- Page 148 and 149:
Ştiinţe MedicaleExistă studii ex
- Page 150 and 151:
Ştiinţe MedicaleDEPRESIA LA PACIE
- Page 152 and 153:
Ştiinţe MedicaleDepistarea depres
- Page 154 and 155:
Ştiinţe Medicalepe timp foarte sc
- Page 156 and 157:
Ştiinţe MedicaleB. La nivelul C5,
- Page 158 and 159:
Ştiinţe MedicaleMANIFESTĂRILENEU
- Page 160 and 161:
Ştiinţe MedicaleРезюмеПр
- Page 162 and 163:
Ştiinţe MedicaleChiar din stadiil
- Page 164 and 165:
Ştiinţe MedicaleBibliografie1. Mi
- Page 166 and 167:
Ştiinţe Medicaleasigură investig
- Page 168 and 169:
Ştiinţe Medicale167ParametriiPEMP
- Page 170 and 171:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele dem
- Page 172 and 173:
Ştiinţe Medicalecu evoluţie ulte
- Page 174 and 175:
Ştiinţe Medicale173NEUROPEDIATRIE
- Page 176 and 177:
Ştiinţe MedicaleConsecinţele neu
- Page 178 and 179:
Ştiinţe MedicaleHiperactivitatea
- Page 180 and 181:
Ştiinţe MedicaleRezumatÎn lucrar
- Page 182 and 183:
Ştiinţe Medicale▪Coeficienţii
- Page 184 and 185:
Ştiinţe Medicale• Evoluţia cot
- Page 186 and 187:
Ştiinţe MedicaleCoeficienţii de
- Page 188 and 189:
Ştiinţe Medicale17. Осколк
- Page 190 and 191:
Ştiinţe Medicale189Conform testel
- Page 192 and 193:
Ştiinţe Medicaleimportant în pat
- Page 194 and 195:
Ştiinţe Medicale193neuroprotector
- Page 196 and 197:
Ştiinţe MedicaleEFICIENŢA СLONA
- Page 198 and 199:
Ştiinţe Medicale197Tabelul 3Modif
- Page 200 and 201:
Ştiinţe Medicale199NEUROCHIRURGIE
- Page 202 and 203:
Ştiinţe MedicaleComplicațiile EA
- Page 204 and 205:
Ştiinţe MedicaleCT perfuzie sau R
- Page 206 and 207:
Ştiinţe Medicalegelui lichid au u
- Page 208 and 209:
Ştiinţe MedicaleConcluziiPuncţia
- Page 210 and 211:
Ştiinţe Medicalecienţi operaţi
- Page 212 and 213:
Ştiinţe Medicale1. Leziuni cu dis
- Page 214 and 215:
Ştiinţe Medicalegaţi prin TC lom
- Page 216 and 217:
Ştiinţe MedicaleStudiul efectuat
- Page 218 and 219:
Ştiinţe MedicaleMonitoringul neur
- Page 220 and 221:
Ştiinţe Medicalecal stimulation o
- Page 222 and 223:
Ştiinţe Medicale221a malformaţii
- Page 224 and 225:
Ştiinţe MedicaleAmeliorarea evide
- Page 226 and 227:
Ştiinţe Medicalebral Angiomas: Ad
- Page 228 and 229:
Ştiinţe Medicalecervical în Clin
- Page 230 and 231:
Ştiinţe Medicaleclusiv efectuarea
- Page 232 and 233:
Ştiinţe Medicaletralaterală. Lez
- Page 234 and 235:
Ştiinţe Medicalethe making of a t
- Page 236 and 237:
Ştiinţe MedicaleReaction Level Sc
- Page 238 and 239:
Ştiinţe Medicale237REABILITAREA N
- Page 240 and 241:
Ştiinţe Medicalemări datele cant
- Page 242 and 243:
Ştiinţe Medicaleţilor motoare, a
- Page 244 and 245:
Ştiinţe MedicaleAstfel, tehnica d
- Page 246 and 247:
Ştiinţe Medicalegramul de recuper
- Page 248 and 249:
Ştiinţe Medicaleîntrerupt. Bolna
- Page 250 and 251:
Ştiinţe Medicale249MATERIAL DIDAC
- Page 252 and 253:
Ştiinţe Medicalevrisme, malforma
- Page 254 and 255:
Ştiinţe Medicale253evidenţiază
- Page 256 and 257:
Ştiinţe MedicaleFig. 4 c. Forma a
- Page 258 and 259:
Ştiinţe MedicaleConcluzii. Au fos
- Page 260 and 261:
Ştiinţe Medicaleanterior poate s
- Page 262 and 263:
Ştiinţe Medicalezaro, Margaret L.
- Page 264 and 265:
Ştiinţe Medicaleseptico-purulente
- Page 266 and 267:
Ştiinţe MedicaleMembrul corespond
- Page 268 and 269:
Ştiinţe Medicale267Recomandări p